Colţul poetului
Leagănă-se plopii-n vânt, gând suav de primăvară,
Ardă mugurii în clopot, fluturii să dea în streche,
Mai retragem o pereche de umbrele bunăoară,
Unde doi au fost ca unul, unul fără de pereche.
Litera a cărei matrice a cuvântului cules
Ţi-a înnobilat peniţa, truditor al limbii noastre!
Iată: unui bard al slovei, SENIOR, bineînţeles,
Astăzi, la ANIVERSARĂ, flori să-ţi râdă-n glastre!
Nu ştiu dacă noi antum opera ţi-o preţuim...
Iată că şi detractorii care sunt de când e veacul,
Veacul milenar al vrajbei unde azi noi vieţuim,
A(plecaţi) sunt azi în bernă şi aşa îşi află veacul.
Leru-i ler eu ţi-aş cânta, însă Cel de Sus ne vede
Este înc-o primăvară, mustăcesc iar muguri noi,
Rădacini cu doruri sfinte, Roşiorii Tăi de Vede
Încă nu te cheamă, oare, cu regrete înapoi?
Uite, te iubim, subscriem noi vrâncenii adoptaţi,
Ani de-a rândul ne-ai fost dascăl şi profesor emerit!
N-ai negat niciodată că Oltul şi cu Putna sunt ca fraţii,
Glod lutos al Mamei Dacii pe opincă s-a lipit.
Harul slovei nu-ţi dă pace, LA MULŢI ANI, CU SĂNĂTATE!
Este înc-o primăvară, poate fără de pereche,
Lasă mugurii să zburde, fluturii să dea în streche.
Cu prietenie şi admiraţie, Corneliu STANCIU
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Sesizarea cititorului ZdV: Ce poate face, în Focșani, un cetățean (probabil) bolnav, de care n-are nimeni grijă?
De același autor
