S.O.S. Natura Brăduţii şi viişorenii - început de poveste
Desigur, la cimitir există un pin şi o larice, prin marginea comunei au fost plantaţi, în perioada comunistă, pini sau molizi, dar în general bradul a rămas departe de casele oamenilor despre care se crede, chiar, că ar aduce ghinion. Brăduţii împodobeau – şi încă o fac - mai ales casele în perioada Sărbătorilor de Iarnă după care ajungeau, cei mai mulţi, pe foc sau pe post de furci de tors.
De ceva timp brazii, prin valoarea lor decorativă, au început să fie prezenţi tot mai mult în curţile păuneştenilor fiind plantate chiar specii deosebite, precum bradul argintiu. Desigur, ca şi căţeluşii, brazii sunt deosebit de frumoşi când sunt mici. Când vor începe să crească prea mari şi să atingă fire, să afecteze faţadele caselor sau ale unor instituţii, viitorul acestor brazi va fi unul nesigur, supus capriciilor omeneşti.
Cum a reacţionat satul când s-au tăiat doi brazi
Viişorenii, locuind pe un loc mai înalt al comunei - unde zăpada se menţine mai multe zile şi copiii folosesc sania mai mult! -, au arătat un interes mai mare pentru plantarea brazilor. În 2005, bunăoară, zeci de brăduţi au fost plantaţi lângă biserica din Viişoara şi au ajuns astăzi, după mai bine de 10 ani, o mândrie pentru săteni şi pentru preot care a investit multă muncă şi apă la rădăcina lor. Când nişte păcătoşi – că altfel nu le putem zice! - au tăiat doi brăduţi din curtea bisericii anul trecut, tot satul a fost revoltat şi s-au rostit blesteme grele la adresa făptaşilor, cuvinte greu de reprodus în vreme de câşlegi, darămite acum, în post!
Renovarea Căminului Cultural din Viişoara a dat un impuls nou plantării de brazi. Bucuroşi că au o clădire frumoasă şi un spaţiu de joacă verde, viişorenii s-au mobilizat, la iniţiativa Obştii Satului, şi au început o campanie pentru plantarea de brăduţi. În primul rând au făcut demersuri la Primărie pentru curăţarea şi îndreptarea terenului, unde au găsit toată disponibilitatea. Pe terenul pregătit joi şi vineri, oamenii din sat, de la copii la pensionari, s-au mobilizat şi au plantat nu mai puţin de 58 de brăduţi, de-a lungul gardului de beton. Oferiţi de către un viişorean care trăieşte în zona Tg. Neamţ şi care a ajutat de fiecare dată cu astfel de pomi, brăduţii au fost plantaţi sâmbătă, 19 martie 2016, zi care ar trebui să rămână în istoria satului ca exemplu de mobilizare a sătenilor pentru un scop frumos şi un exemplu pentru generaţiile viitoare.
Plantarea brazilor, zi istorică pentru sat
Pentru a rămâne astfel e nevoie, însă, ca brazii să supravieţuiască într-un mediu destul de ostil: expuşi lovirilor, secetei şi, mai ales, furturilor. Cu apa, problema e una mai uşoară. Cu lovirea de către copii, neatenţi când vine vorba despre bătut mingea, este ceva mai greu. Credem, însă, că cei care i-au plantat şi i-au udat nu vor fi dintre cei care să le producă distrugeri brăduţilor. Problemele cele mai grele vor fi cu furatul. Dacă s-au tăiat brăduţii din curtea bisericii, unde Domnul este mai aproape, zicem, în curtea Căminului vor fi mai greu de protejat. De acum înainte sătenii trebuie să se mobilizeze şi să-i apere pentru a se bucura de ei peste 10 ani şi mai departe când vor creea un peisaj deosebit în zona Căminului Cultural. Altfel spus, povestea „Brăduţii şi viişorenii”, începută în această primăvară, poate fi una lungă, frumoasă, cu final fericit, sau una tristă şi cu final sumbru, prevăzut de majoritatea dintre noi care gândim mai ales la lucrurile rele şi mai puţin la cele rele. Poate ar trebui să avem mai multă încredere în noi. Poate ne-am mai curăţat de păcate şi am pornit pe drumul cel bun. Până la urmă, minuni există. De ce nu s-ar face cu noi şi cu brăduţii plantaţi?
Profesor Liviu Roman - Păuneşti
Membru-fondator al Asociației Păunești - Prezent și Viitor, profesorul Liviu Roman este editor al publicaţiei online OpiniaPaunesti.ro şi scrie volunar pentru ziarul nostru.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Foto | Povestea de viață emoționantă a focșănencei Valentina Ciubotaru care a murit la Torino, la vârsta de doar de 45 de ani
De același autor
