Badmintonul a avut un loc sub soare în Vrancea
Participarea cu Ansamblul folcloric al căminului cultural Năruja la Festivalul Internaţional de Folclor “Hambo”din Jarvso – Suedia, în anul 1972, mi-a oferit prilejul să capăt informaţii despre un joc pe care nu-l ştiam şi nici nu auzisem de aşa ceva, dar care mi-a atras atenţia prin dinamismul şi frumuseţea lui: Badmintonul! Sosit în ţară, mi-am dat seama că acest joc nu era cunoscut la noi în România. Odată cu trecerea anilor, acest joc a început să apară sporadic pe plaje şi în parcuri. În urma unui articol scris la Scânteia Tineretului privind badmintonul, primesc în 1977, prin ziarul “Ifjumunkas” din Târgu – Mureş, o invitaţie adresată CJOP Vrancea care mă înştiinţa că sunt invitat la Cupa UTC, finala pe ţară, cu caracter demonstrativ, însoţit de un grup de elevi (băieţi şi fete), dar şi o invitaţie personală. Am răspuns invitaţiei prin participarea cu un grup de elevi din Năruja şi Paltin, unde activam ca profesor şi iniţisem un club de badminton. Era singura echipă din Moldova participantă la prima ediţie a Cupei UTC la Tg. Mureş. Aici însă s-a mers pe ideea să contribuim la răspândirea badmintonului în ţară şi introducerea lui în circuitul “Daciadei”. În urma experienţei de la Tg. Mureş, am organizat în acelaşi an etape judeţene la Năruja şi Prahuda – Paltin unde activam, invitând 50 de preşedinţi ai asociaţiilor sportive şi 40 de concurenţi. Comitetul Judeţean UTC Vrancea a asigurat decontul, masa, multiplicarea regulamentului cu noul sport “Badminton”, premii şi diplome. Ziarul “Milcovul” a popularizat acţiunea. A făcut cunoscut noul sport apărut în Vrancea, prin detalii asupra jocului de badminton şi planificarea unor jocuri cu caracter demonstrativ la Focşani (parcuri, plajă, crâng, stadion).
Un sport care s-a dus ...
În 1978 am fost invitat la ediţia a II-a a Cupei UTC la Reşiţa, unde am primit diplomă privind contribuţia la răspândirea badmintonului în ţară. Iar elevul Manecan Gheorghe (Gelu), de numai 10 ani, de la Năruja, a obţinut Cupa pentru “Cel mai tehnic jucător". Am fost, de asemenea, desemnat ca delegat spre a scrie Ministrului Tineretui şi Sportului, pe atunci Nicu Ceauşescu, ca badmintonul să fie acceptat în cadrul Festivalului Naţional “Daciada”. Începem să fim cunoscuţi şi am fost invitaţi la faza pe ţară a Cupei UTC -1980 la Timişoara. De remarcat că echipa noastră era formată din elevi (cls. V-VIII ), iar concurenţii erau numai studenţi. Pe parcurs, nefiind interes din partea CJOP, CJUTC Vrancea, care puteau dispune de fonduri pentru deplasarea echipei de badminton la concursuri în ţară, dar şi cu caracter demonstrativ în judeţ, s-a abandonat acest sport, practicându-se doar ocazional. După 1992, în calitate de director de cămin cultural, am reînfiinţat clubul de badminton în cadrul căminului cultural, cu membrii ansamblului folcloric, pentru a-i atrage pe tineri la activităţi diversificate, în paralel cu repetiţii mai prelungite la dansuri. Jocul se desfăşura în cadrul sălii de spectacol. Nu am avut posibilităţi pentru participare la concursuri, dar am avut satisfacţia că era îndrăgit de tineri şi că am contribuit la cunoaşterea jocului de către alte generaţii de tineri.
“Badmintonul în şcoli – Shuttle Time”
După ieşirea la pensie, jocul s-a abandonat, dar satisfacţia cea mai mare am avut-o când prof. Chirilă Titi-Florin a reintrodus acest joc în cadrul Şcolii Năruja. M-aş bucura şi mai mult dacă s-ar face demersuri pentru a demara la Şcoala Năruja, Proiectul naţional de implementare a badmintonului în şcolile din România “Badmintonul în şcoli – Shuttle Time”. Acest proiect a fost introdus în România începând cu luna noiembrie 2012 de către Federaţia Mondială de Badminton. Sper ca elevii de la Şcoala Năruja să se obişnuiască cu “rachete şi fluturaşi" şi să facă din competiţiile lor “basme” de spus copiilor, dar şi o rampă de lansare spre competeţii naţionale şi de ce nu, internaţionale . Acest joc sportiv cu rachete şi fluturaşi poate constitui un mijloc important al educaţiei fizice şcolare, accesibil şi publicului larg dornic de mişcare, relaxare şi recreere, constituind un mijloc de întărire şi menţinere a sănătăţii.
Vom reveni cu Istoricul jocului de badminton şi practicarea lui în România, Noţiuni de regulament, Tehnologia didactică în jocul de badminton şi Jucaţi badminton. (Titel – Toader Chirilă)
• Colaborator voluntar al ZdV, Titel – Toader Chirilă este publicist şi activist cultural de la Năruja. El a fost profesor şi director al Căminului Cultural din Năruja şi a scris câteva lucrări dedicate localităţii sale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
„Întrebări și ecouri între... două microfoane” cronică la recenta carte a profesorilor vrânceni, Elizia și Vasile Lefter
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
Silviu, acum 2994 zile, 10 ore, 11 minute, 36 secunde 
