Colţul poetului
Plecat-am taicule, demult, de-acasă
Eu ştiu că tu tot timpul m-ai iubit.
Durerile ce astăzi mă apasă
N-or însemna că eu te-am părăsit.
Plecarea mea să nu-ţi stea în inimă
Precum un ghimpe de dor ascuţit.
Să te gândeşti că toate au o noimă,
De la-nceput şi până la sfârşit.
Adeseori mă-ntreb dacă eşti bine
Cu sănătatea, tată, cum mai stai?
Iar viaţa mea e goală fără tine
Sunt surghiunit în viaţă fără trai.
Trecut-au anii şi-ai îmbătrânit
Eu am zburat deja din cuibul tău
Dar taicule, eu n-am întinerit
Şi pentru toate să nu-ţi pară rău.
Asemeni ţie o să-mi vină rândul
Să-l văd pe-al meu fecior zburat în zări.
Ideea-n care azi ne poartă gândul
Întotdeauna lasă loc la întrebări.
Suntem departe, dar ne ştim aproape
Prin mine circulă sânge de tată,
În timp noi vom muri, dar mii de ape
Nu vor spăla din doruri niciodată,
De-aceea eu te rog să nu fii trist
Doar aminteşte-ţi cum eram odată.
Tu să te bucuri că încă exist
Iar eu voi plânge azi dorul de tată.
Bertoni D Albert
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
