Jurnalism cetatenesc

Un focşănean de seamă, fost elev al Liceului Unirea - Mihail Steriade

Ziarul de Vrancea
20 ian 2016 1188 vizualizări
Mihail Steriade s-a născut în Focşani, la 12 aprilie 1904, fiu al patronilor renumitei fabrici de teracotă “Steriade”. Urmează cursurile Şcolii elementare în Focşani, în localul primei şcoli construite în oraş, apoi cursurile Liceului Unirea, fiind elev al poetului simbolist I. M. Rascu.

Debutează în volum de timpuriu, la 19 ani, cu placheta de versuri “Pajiştile sufletului”, în 1923, urmată, imediat, de alte volume de poezii. Îşi continuă studiile superioare la Bucureşti, iar în 1928 este licenţiat “magna cum laude” al Facultăţii de Litere şi Filosofie, după care pleacă să-şi completeze studiile în Franţa, unde tipărește primul volum de versuri în limba franceză ,, Soveja - ou le retour de coeur”
    În vara anului 1975, prin intermediul prof. universitar Gheorghiță Geană, care ia legătura la București cu fratele acestuia , Florin Steriade, și care pregătesc, împreună cu Societatea culturală sovejană "Simion Mehedinți” ( președinte, la vremea aceea, prof. Florica Albu) festivitațile pentru primirea acestuia. Fratele său Mihail Steriade  organizează o expoziție fotografică, prezentând aspecte din activitatea social-culturală a lui Mihail Steriade în Occident.

Venit la Soveja în vara anului 1975, a fost însoţit printre alţii de actorul Dinu Ianculescu, care a recitat din versurile poetului, prof. univ. Gheorghe Bulgăr şi prof. univ. Mihai Drăgan de la Iaşi. Aceştia din urmă au prezentat personalitatea lui Mihai Steriade. În ovaţiile localnicilor care l-au primt cu flori, cu pâine şi sare, primarul de atunci, Ion Şerban, a înmânat oaspetelui  diploma de “Cetăţean de onoare al Sovejei”, iar din partea societăţii a primit diploma de “Membru de onoare al societăţii”. În 1984 a revenit la Soveja, unde şi-a exprimat dorinţa ca locul său de veci să fie Soveja, dorinţă ce nu i s-a împlinit.
„Gruparea generaţiei tinere"

     Mihail Steriade colaborează, de-a lungul vremii, la reviste literare de prestigiu: „Convorbiri literare", „Bilete de papagal", „Adevărul literar si artistic", „Gazeta literară", „Romania literară" s.a. Un timp este profesor la liceele „Sf Sava"si „Matei Basarab" din Bucureşti. Aici, la începutul anului 1929, împreuna cu Radu Boureanu, Virgil Huzum, Mircea Damian şi alţii, întemeiază „Gruparea generaţiei tinere", menită să promoveze talentele în formare. În acelaşi an pleacă în Franţa cu intenţia de a obţine doctoratul în litere. Tipăreşte în 1928, fiind la studii, primul volum de poezii în limba franceză, "Soveja, întoarcerea inimii".
    Traduce din poeţii francezi, devenind poet de expresie franceză. În tot acest timp întreţine contacte intelectuale cu Enescu, Brâncuţi, Ana de Noailles, Martha Bibescu etc.
“Soveja” din Belgia

    Din 1956 poetul locuieşte în Belgia unde duce o activitate susţinută pentru cunoaşterea culturii româneşti în multiplele ei valenţe. Va funcţiona ca profesor la Universitatea din Louvain. Începând cu 1966, fondează şi conduce, la Bruxelles, Institutul de Limbă si Literatură Română „Mihai Eminescu". Tot aici editează, din 1967, un periodic de înaltă ţinută, „Le journal roumain des poetes", traducând foarte mult, îndeosebi în franceză şi engleză, din marii noştri poeţi. Înfiinţează editura proprie, un cenaclu literar şi un restaurant gastronomic românesc, toate cu numele “Soveja”, expresie a dorului de ţară, dar şi de preţuire a meleagurilor sovejan pe care a copilărit în vacanţe, împreună cu familia. Tipăreşte în editura proprie „Soveja " pagini antologice din literatura română, fiind un autentic şi neobosit ambasador al literaturii şi culturii române în spaţiul lingvistic francez. Moare în anul 1992.
Poetul Mihail Steriade este un elegiac deschis, dornic de claritate si lumină, realizate în latura confesivă de mare sinceritate. Ca mulţi alţii plecaţi de pe meleagurile natale, nostalgia locurilor revine şi la Steriade în infuzii lirice libere.

Volume de versuri:
Pajiştile sufletului, Focşani, Tipografia învăţătorul român, 1923;
Vremelnicii, Focşani, Tipografia învăţătorul român, 1924;
Meduza, Focşani, Tipografia învăţătorul român, 1925;
Rumeurs sans aurores, Focşani, Tipografia învăţătorul român, 1926;
Ceramică, Bucureşti, Tipografia Institutului de Arte Grafice Tiparniţa, 1928;
Poeme, Editura Minerva, Bucureşti, 1971, (colecţia Retrospective lirice).

 
Constantin Macarie - profesor, pensionar



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.