Jurnalism cetatenesc

Reţete tradiţionale de mâncăruri de post, culese de la Vintileasca

Ziarul de Vrancea
20 dec 2015 2621 vizualizări
Născută cu drag pentru tradiţii, i-am îndrumat pe elevii mei să culeagă reţete tradiţionale de mâncăruri din satele de la noi cu gând să le lăsăm într-o cărticică generaţiilor viitoare pentru cunoaştere şi cinstire a strămoşilor noştri de la izvoarele Râmnicului Sărat.

Pentru început încredinţăm câteva dintre acestea Ziarului de Vrancea care ştie a face cu ele ce-i mai bine. Semnat, Stana Georgescu-Apostu, profa de română

Turtă cu bostan

-jumătate de bostan dulce nici prea mare, nici prea mic; se alege rupând cu unghia un pic de coajă de pe bostan; dacă locul rămâne galben aproape ruginiu şi lasă să iasă brobonele mici, e bun;
-1 kilogram de făină;
-o nucă de drojdie;
-sare după gust.
Într-o coveţică se cerne făina pentru a se curăţa, a se aerisi şi a se face caldă cum e în bucătărie ca să crească mai bine. În mijloc se face un cuibăraş în care se face maiaua: se sfărâmă ţaicul, se amestecă bine cu apă caldă, cu sarea şi-dacă crede gospodina că-i bine-pune şi un praf de zahăr sau o lingură-două de miere. Se acoperă cu un strătişor de făină şi se lasă să crească. În loc de ţaic se poate pune spumă de la prunele puse la butoi pentru rachiu.
Fierbem bostanul cu puţină apă. Când este bine pătruns se sfărâmă cu o lingură de lemn. Dacă maiaua a crescut destul, se amestecă bostanul sfărâmat (sleit) cu făina şi ţaicul pus la crescut, se frământă bine cam zece minute şi se pune la loc cald, cel mai nimerit într-un unghi al sobei de cărămidă sau pe un scăunel lângă sobă, se acoperă cu un ştergar curat şi se lasă să crească cam  o oră. Se unge o tavă de tuci cu ulei, se face o turtă din coca crescută, se pune la tavă şi se lasă la cald să crească din nou, în tavă. Când a crescut binişor arătând dolofană se bagă tava în cuptiorul încins şi se lasă încercând din când în când cu un o teacă de plantă din fân dacă s-a copt bine. Coaptă, plăcinta se scoate pe un fund de lemn, se unge cu un sirop din apă şi zahăr sau miere-cine vrea poate să renunţe la asta- se învăleşte într-un prosop curat. Se mănâncă rece sau caldă, după gust, de preferat ruptă cu mâna sau tăiată cu un cuţit de lemn.

Sarmale de post cu prune lojnite şi cu miez de nucă

Aveţi nevoie de
-1 kilogram de cartofi;
-un pumn de miez de nucă pisat sau dat prin maşină;
-prune lojnite, câte una pentru fiecare sarma;
-4 cepe mari cam cât un ou de curcă;
-o cană de păsat (poate fi înlocuit cu orez-azi se găseşte, înainte nu se găsea);
-un ou, dacă nu e în zi de post;
-foi de  varză acră subţirele.

Cum se face?

    Într-o cratiţă punem ulei după gust dar nu prea mult, mai bine completăm mai târziu dacă este cazul; dacă e ulei mai puţin, se leagă mai bine sarmalele. Se toacă ceapa dar nu prea măruntă ca să nu-şi piardă de tot gustul. Când uleiul e încins se pune ceapa şi un păhăruţ de apă. Se lasă să se fiarbă apoi să se călească bine. Putem pune şi o ţârică de bulion.
Se adaugă cartofii daţi pe răzătoarea mai mărişoară şi se mai călesc toate un pic până se simte pasta un picuţ lipicioasă. Se ia de pe foc, se adaugă păsatul sau orezul. Se pune şi miezul de nucă şi se amestecă bine. Se pune şi un pic de piper, după gustul fiecărei gospodine. Dacă nu e în post se poate pune şi un ou.
Se dezveleşte varza acră de foi, se înlătură cotoarele de la fiecare foaie şi se pun una peste alta într-o strachină.
Se spală prunele lojnite cu apă căldişoară şi se pun la scurs pe un ştergar curat sau în strecurătoare. Când s-au scurs se dezghioaşă fiecare prună de pe sâmbure şi se pun toate într-o strachină la îndemână.
Se ia cu lingura pastă, se pune pe foaia de varză, se adaugă o jumătate de prună lojnită sau o prună-după cum se doreşte, se învăleşte pasta în foaia de varză cât mai strâns.
Se aşază în ordine într-un ceaun sau într-o cratiţă groasă, în jurul unei sticle sau a unui ciocan mai gros de porumb, bine spălat. Pe fundul vasului se pun câteva rămurele de vişin ca să nu se lipească sarmalele la fiert şi-dacă vrem-şi un cotor mic de leuptean pentru gust. Se scoate sticla din mijloc, se adaugă apă cât să treacă de sarmale în sus două-trei deşte (se poate pune jumătate apă, jumătate zeamă de varză acră), se pune ceva greuţ deasupra (două scândurele de şindrilă sau o farfurie de lut păstrate special pentru asta). Se dau pe plită la foc moale şi din când în când se roteşte vasul să simţim cum se mişcă sarmalele pe fundul lui-e semn că nu s-au lipit. Se fierb cam o jumătate de oră dar nu e rău să se încerce din când în când să vedem dacă sunt fierte; depinde şi de soiul cartofilor, cei albi fierb mai iute, cei roşii fierb mai greu. Să mâncaţi cu poftă!

Prune lojnite cu păsat sau cu orez

-Un kilogram de prune lojnite neghiocate;
-o cană de păsat sau de orez;

Spălăm bine prunele cu apă caldă şi le punem la fiert. Când au dat în clocot punem şi păsatul (orezul). Când s-au fiert prunele şi orezul de se leagă binişor putem pune şi trei-patru linguri de zahăr sau lăsăm să se mai răcească şi punem miere după gust; dar sunt bune şi fără miere sau zahăr.
Se pot mânca după ciorbă şi mâncărică (fel doi) sau oricând poftim la ceva de mâncare bună şi negreţoasă.

Reţete cusele de profesoara Stana Georgescu Apostu, de la Şcoala Regina Maria din Vintileasca, de la gospodinele din comuna de munte


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.