Jurnalism cetatenesc

Asta e părerea mea! Ecouri şi întrebări: Pentru negrileşteni şi nu numai

Ziarul de Vrancea
15 dec 2015 520 vizualizări
Rufele murdare se spală în familie, nu în public!

Am scris de multe ori despre Negrileşti, întotdeauna numai de bine şi cu mândrie. Unele scăderi ale negrileştenilor le-am trecut cu vederea, cu gândul "iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!”, iar pe cei cu care am discutat, am căutat să-i lămuresc şi să-i îndrept pe calea cea bună. Uneori am reuşit, alteori nu, dar am fost mulţumit că am încercat.
Ca fost dascăl în Negrileşti, privesc şi-i urmăresc cu gândul pe foştii mei elevi, de care mă bucur când aud lucruri bune sau mă întristez când aud că au necazuri.
M-am bucurat foarte mult, şi de fiecare dată, atunci când am aflat că la Negrileşti se întâmplă lucruri frumoase şi nu m-am abţinut să laud pe unii, chiar cu riscul de a fi hulit de alţii.
Ştiind cât de mult se încred românii în "gura satului”, am căutat de fiecare dată să verific adevărul celor auzite şi, dacă a fost cazul, n-am ezitat să spun adevărul "verde-n faţă” celui vizat, chiar dacă-mi era bun prieten.
Luna trecută am fost la Negrileşti, pentru ca Asociaţia „Simion Mehedinţ” şi Primăria Negrileşti a negociat cu proprietarii preţul de achiziţie a casei în care s-a născut poetul Dumitru Pricop, pentru a împlini Proiectul „Casa Memorială Dumitru Prico” şi Muzeul Satului Negrileşti.
La câtva timp, am ajuns din nou la Negrileşti şi m-am întâlnit cu primarul pentru a discuta ce mai putem face pentru a mai strânge suma de aproximativ 5.000 de lei cât ne mai trebuiau pentru încheierea actului de vânzare-cumpărare.
Din vorbă-n vorbă în care eu mi-am exprimat "reproşul” că negrileştenii, persoane fizice, nu prea au pus umărul la această lucrare, nici chiar "micii întreprinzători”.
În acel moment, primarul m-a invitat în maşină şi m-a dus să-mi arate şi alte „realizări”, afară de cele care sunt la vedere (asfalt, şcoală, piaţă agroalimentară, primărie etc.). Am ieşit din sat înspre Roşchila, unde am putut vedea kilometri întregi de reţea electrică şi de drum modernizat. Am văzut poduri peste pâraie peste care se trecea cu căruţa prin apă, sau cu piciorul pe o punte de lemn pe care de fiecare dată când veneau apele furioase o luau la vale. Am admirat felul în care unii săteni îşi administrează fâneţele, felul cum arată "odăile” lor şi chiar s-a rostit o propoziţie… „- Să se mai facă taţii noştri, oare ce-ar zice?!” Am mai observat şi unele neajunsuri: gunoaie aruncate la întâmplare, şanţuri neîngrijite, dar n-am vrut să-i stric ziua primarului, pentru că era şi vina… sătenilor. Numai că primarul avea să-mi rezerve o mare surpriză în final. Atunci am înţeles de ce m-a luat la plimbare.
După ce am revenit în sat, nu ne-am oprit la primărie, ci am mers la ieşirea spre Tulnici, la punctul "Pe Deal”, unde există din timpuri vechi un drum de căruţe care duce spre Tulnici şi folosit pentru ca oamenii să-şi transporte recoltele de pe ,,blănile” pe care le au în proprietate.
Mare mi-a fost mirarea la început, când am văzut că Primăria s-a gândit să pietruiască acest drum, mai ales că s-a extins intravilanul şi au apărut destul de multe case noi, dar mai mare mi-a fost nedumerirea când am văzut că pe acest drum, care se vrea modernizat, nu pot trece două căruţe/autoturisme unul pe lângă altul. Intrigat, l-am întrebat pe primar, ce-i cu jucăria asta, de ce se cheltuiesc banii de pomană, de ce nu a lăţit drumul cât trebuie, pentru ca să facă şi şanţuri etc.
La toate aceste întrebări, mi s-a răspuns că „oamenii nu sunt de acord”. Cum adică, nu sunt de acord? Dar drumul este un lucru de utilitate comună şi atunci există şi legi pentru expropriere chiar. Cât poate pierde un om, dacă îşi retrage proprietatea cu 1-2 metri, având în vedere că pe partea cealaltă a drumului este un al proprietar care cedează şi el un 1-2 metri de teren? Ba mai mult, stâlpii de curent electric, puşi recent i-au şi ei din lăţimea drumului, ca la Gâgă…!
Având în vedere vorba cu "rufele”, enunţată mai sus, m-am tot gândit cum aş putea eu să spun semenilor mei, că nu sunt buni cetăţeni. Iată că ocazia mi-a oferit-o dl Ion Ciudin, care se declară o victimă… a primarului şi a legilor româneşti.
O societate nu poate dăinui şi nu se poate dezvolta dacă nu-şi respectă semenii şi legile ţării. Admir grija pentru proprietate a negrileşteanului, dar nu-l înţeleg atunci când pune stavilă căilor de trecere de secole, aşa încât unii dintre oameni nu mai ajung la locul lor. Am admirat regimul de folosinţă în devălmăşie a pământului după cosit sau ridicarea recoltei, ca semn de bună vecinătate, dar este incorect ca unul să-şi îngrădească proprietatea şi să pască vitele la altui; să-şi ţină curtea curată şi să arunce gunoaiele în drum, să nu mai salute dascălii, dacă nu mai au copii la şcoală, să nu-i pese de cineva, dacă nu are interes, să nu-şi plătească taxele la Biserică, dacă e plecat sau e tânăr...
Un stat nu poate exista fără taxe, iar dacă petentul admite că primarul a făcut şi lucruri bune, de ce nu vrea să înţeleagă că modernizarea drumului este un lucru bun şi necesar comunităţii, admiţând că şi el trebuie să facă un gest pentru binele comun. De ce să se rezolve problemele noastre doar prin forţă şi ameninţări cu poliţia sau cu procuratura??
Dacă democraţia se exprimă prin vot, de ce toate fulgerele se abat asupra primarului? De ce nu sunt întrebaţi şi consilierii locali atunci când o anumită hotărâre ni se pare nedreaptă, pentru că şi pe ei îi votăm şi ei primesc o indemnizaţie lunară, şi ei trebuie să promoveze proiectele comunităţii sau să se opună acestora, dacă este cazul, şi ei trebuie să răspundă în faţa alegătorilor?!
Acestea-s întrebările la care ar trebui să răspundem acum, dar mai ales anul viitor.


Costică NEAGU

Acest material este o reacţie a profesorului Costică Neagu la o sesizare publicată în Ziarul de Vrancea, la adresa primarului din Negrileşti, Ion Văsuian, intitulată "Scrisoare de la "un argat în Italia” către un primar din Vrancea". De precizat că ziarul nostru i-a oferit primarului dreptul la replică în cadrul articolului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.