Stiaţi că ... 1 Mai muncitoresc se sărbătoreşte de mai bine de 100 de ani?
Violenţele au escaladat atunci, muncitorii organizandu-se şi atacand forţele poliţieneşti şi rănind zeci de poliţişti, dintre care caţiva au murit. Poliţia a ripostat şi mai dur, rănind sute de muncitori, mulţi dintre care au murit. În urma acestor evenimente, opt lideri anarhişti ai muncitorilor au fost arestaţi, judecaţi, cinci dintre ei fiind condamnaţi la moarte, unul la închisoare pe viaţă, altul la închisoare cu 15 ani, iar altul achitat. La o rejudecare a cazului, după şapte ani, toţi cei opt acuzaţi au fost găsiţi nevinovaţi. 1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii. Există şi excepţii, de exemplu Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă. În ţările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat, însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, şi naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai, fusese transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Serbările câmpeneşti, chioşcurile cu bere şi spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizaţiile muncitoreşti au fost înlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupări radicale folosesc retorica nazistă, participând la proteste violente având ca pretext ziua de 1 mai (de exemplu, în Germania). În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi decât la iniţiativa unor reprezentanţi ai unor partide precum PSM şi PRM. (D.L.)
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
