Mamelor si iubitelor … de Mărţişor
Privesc înrourate buchete de petale
Aş vrea s-aleg frumosul, ce încă n-am văzut
Pe toate ţi le-as da, mămico, dumitale
Să-ţi multumesc în parte, de tot de ai făcut.
Mă-ntreb cum ar fi lumea, fără o Mamă-n cer
Ce lin, cu drag, veghează al nostru rost în lume…
Şi cum aş fi eu, mamă, cum aş putea să sper
De n-ai rosti tu-n lacrimi, cuvânt de rugăciune ?
Apare-n cer o rază, al lumii Marţişor,
Ce umple primăvara de flori şi calde-arome.
Le-aş strânge toate-n braţe, le-aş dărui cu dor,
La chipurile sfinte, la ale noastre mame.
Voi, dragi iubite, astăzi, cu dar divin în trupuri,
Să nu uitaţi că-n lume al vostru rost e sfânt,
Sunteţi izvor de viaţă, sunteţi ai lumii muguri,
S-aduceţi, din iubire, noi prunci pe-acest pământ.
Să duceţi, mai departe, o opera divină,
Cu lacrimi şi durere, că nu-i uşor să fii,
În lumea asta mare, de multe ori nedreaptă
Iubită, muncitoare şi mamă la copii.
Dar când al vieţii soare se-arată-n primavară
Culorile-n petale, sclipind de vise vin,
Pe toate le-aş culege, le-aş împleti-n cunună
Şi-ngenunchind, în faţă, cu drag, să vi le-nchin.
Costel Mihalache
Costel Mihalache este un preot vrâncean stabilit în Italia care scrie poezii pentru a-şi ostoi dorul de ţară şi de cei dragi. În prezent slujeşte la Parohia Santo Stefano Protomartire din Roma.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
