Jurnalism cetatenesc

Francmasoneria, Focşanii şi Unirea de La 1859

Ziarul de Vrancea
24 ian 2015 4485 vizualizări
Documente inedite din fondul arhivistic Francmasoneria Română de la Arhivele Naţionale şi date consemnate de istoricul Horia Nestorescu Bălceşti în Enciclopedia… sa masonică ne relevă faptul că în epoca unirii lojile masonice au fost folosite pentru a forma şi sprijini partida unionistă

Au fost create, încă din perioada paşoptistă, procesul continuând în perioada preunionistă, ateliere simbolice speciale, cu denumiri sugestive, care urmau să pregătească declanşarea revoluţiei şi să susţină propaganda în favoarea unirii principatelor: Loja Frăţia (Bucureşti, 1843), Loja Neamul Nostru  (Iaşi, 10 ianuarie 1846), Loja Neamul Nostru (Bucureşti, 3 februarie 1846),  Loja Înfrăţirea Neamului (Iaşi, 3 martie 1850) şi Loja Unirea (Focşani, 10 februarie 1856). Elitele de pe malurile Milcovului au fost iniţiate în astfel de loji speciale.


Constantin Robescu (1824-1891), revoluţionar paşoptist şi membru în comitetul unionist din Focşanii Munteniei, apare la 1847 în lista de masoni a Lojii Neamul Nostru din Iaşi.  La 1862 va ajunge prefect de Putna.
Alexandru C. Plagino (foto dreapta) (1821-1894), originar din Plaineşti (astăzi Dumbrăveni, Jud. Vrancea) figurează la 1847 ca membru de onoare în Loja Neamul Nostru din Iaşi şi ca membru activ la 1855 în Loja Neamul Nostru din Bucureşti. Membru al Adunării elective a Munteniei care îl va alege pe Cuza domn la 24 ianuarie 1859, el va ocupa postul de ministru de finanţe în guvern la 1861.
Grigore D. Marghiloman, un alt unionist ce activa în Focşanii Munteniei, pe atunci reşedinţă a judeţului Râmnicu Sărat, se pare că fusese iniţiat în Loja Frăţia, cea întemeiată la Bucureşti în 1843. Proprietar al moşiei Chiojdenii Mici, Marghiloman fusese ales la 1857 deputat în Divanul Ad-hoc al Valahiei, alături de Constantin Robescu din partea marilor proprietari.
Nu a fost depistată până în prezent o listă cu membrii Lojii Unirea de la 1856 dar în mod sigur ei figurau printre fruntaşii comitetelor unioniste din cele două oraşe de hotar. Dintre aceştia, reţinem pentru început două nume, Alexandru (sau Alecu) Sihleanu (vărul poetului Alexandru Sihleanu) şi maiorul Panaite Tufelcică. Într-o corespondenţă ceva mai târzie dintre cei doi se folosesc apelative masonice, mai exact la 2 februarie 1872 Sihleanu îi trimite o scrisoare lui Tufelcică în care i se adresează „frate maiorule”, semnând „fratele Sihleanu”. Pentru meritele sale aduse cauzei unirii, Cuza îl va numi pe Tufelcică prefect de Putna la 1860.


Alţi membri marcanţi din comitetul unionist al Moldovei aveau deja, la data aprinderii luminilor Lojii Unirea, un trecut conspirat în sânul societăţilor secrete revoluţionare, unele dintre acestea fiind de sorginte masonică sau carbonară.
Ştefan Scarlat Dăscălescu (1800-1878), tatăl poetului Dimitrie Dăscălescu, fusese în mod sigur iniţiat în tainele Eteriei, societate secretă de extracţie masonică considerată o ramură a Lojii Phoenix din Moscova, căci la 1819 ajunge secretarul lui Tipaldo, caimacamul Craiovei având prilej a cunoaşte din corespondenţele lui cu contele Capodistria, atunci la Petersburg, confident împăratului Alexandru, şi cu alte persoane grece însemnate uneltirile şi planurile Eteriei greceşti, şi izbucnirea era iminentă. De asemenea, figurează în lista partidei liberale a cărvunarilor, a novatorilor de la 1822.
Potrivit unor mărturii contemporane, în casele Dăscăleştilor se ţineau întrunirile de taină ale unioniştilor moldoveni, ferite de ochii iscoditori ai agenţilor lui Iordache Pruncu, starostele antiunionist al ţinutului Putna.
    La rândul său, unionistul Scarlat Bontaş se regăsea printre cărvunarii din partida liberală a anilor 1822-1823, grupaţi uneori în societăţi secrete patriotice.
    Costache (sau Costin) Stamatin (1818-1858), ginerele lui Ştefan Scarlat Dăscălescu, administrator al ţinutului Putna, avusese şi el un trecut interesant în sânul Conjuraţiei Confederative a Comisului Leonte Radu de la 1839 ce îşi propunea, între altele, unirea Moldovei şi a Munteniei cu Serbia, constituind o Confederaţie Dunăreană.
    La 21 iunie 1856 publică în ziarul Zimbrul scrisoarea prin care populaţia Oraşului Focşani îşi exprima dorinţele cu privire la unirea Principatelor: unirea într-un singur stat cu numele de România, dinastie străină, o constituţie liberală şi o adunare obştească compusă din aleşi din toate clasele.
    Alţi boieri din ţinutul Putnei precum Iacob Fătu sau Iorgu Copcea militaseră încă din perioada paşoptistă la înfăptuirea dezideratului naţional, fiind membri ai Asociaţiei Patriotice (1846) ce activa în Moldova ca o ramură a Societăţii Secrete Frăţia (Loja Frăţia) din ţara Românească.

Francmasonii de la Focşani

Totodată trebuie să amintim că o parte din membrii Comisiei Centrale de la Focşani erau francmasoni: poetul Grigore Alexandrescu (membru al unei loji din Bucureşti la 1848), Ştefan Golescu (venerabil al Lojii Frăţia din Bucureşti la 1848); Mihail Kogălniceanu care a fost ales în două rânduri, la 1858 şi 1860, deputat de Focşani în Adunarea electivă a Moldovei (venerabil al unei loji din Bucureşti la 1844); Christian Tell (Loja Regeneraţiunea, Bucureşti- 1836/1837; la 1843, împreună cu fraţii Nicolae Bălcescu şi Ion Ghica, aprinde luminile Lojii Frăţia din Bucureşti; la 1857 îl regăsim într-o lojă din Bucureşti, probabil Steaua Dunării; stăruia ca în Divanul ad-hoc al Ţării să fie aleşi deputaţi aceia care au primit „lumina”, adică erau iniţiaţi francmasoni); Constantin N. Brăiloiu (la 1836 figurează ca secretar al lojii din Bucureşti fondată de A. Tavernier), Manolache Costache Epureanu (gr. 3 în Loja Neamul Nostru, Iaşi, 1847; membru al unei loji din Bârlad la 1859), Cuza Grigore (o lojă din Iaşi-1842), Răducanu Rosetti (Loja Neamul Nostru, Iaşi, 1847).
Aşadar comitetele unioniste din Focşanii Moldovei şi Valahiei au fost sprijinite din umbră de Loja Unirea, dar unii patrioţi unionişti, după cum am precizat, fuseseră iniţiaţi încă din perioada paşoptistă în ateliere masonice speciale, destinate a susţine cauza unirii principatelor.

Bogdan Constantin Dogaru-arhivist


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.