Terra - Trecut, Prezent şi Viitor: Pericolele care ne pot distruge planeta: meteoriţii şi încălzirea globală
Pentru a intui ceea ce se va întâmpla în viitor cu planeta noastră trebuie să ţinem seama de următoarele date: aproximativ 200 de obiecte cu diametrul de peste un km intersectează orbita terestră şi orice impact poate distruge un sfert din omenire.
La acestea se mai adaugă circa 10 mii de obiecte în mărimi de 500 m, circa 300 mii cu diametru de 100 m şi peste 150 milioane de asteroizi sau comete cu diametru de 10 m.
Specialiştii în domeniu au stabilit şi frecvenţa impacturilor şi anume:
-meteoriţi de mărimea unui bob de mazăre, 10 impacturi pe secundă;
-cei de mărimea unei alune, un impact pe secundă;
cei de mărimea unei mingi de fotbal, un impact pe lună;
-fragmente de 50 m care pot devasta la un impact o zonă de 20 mii de km pătraţi: un impact la 100 de ani:
-un asteroid de 1 km, un impact la 100 de mii de ani
-un asteroid de 2km, un impact la 500 mii ani.
În afară de contactul cu corpuri extratereste, Planeta Pamânt a suferit enorm de mult din cauza glaciaţiunilor.
Acestea au apărut începând de acum 900.000 ani şi atât glaciaţiunile cât şi interglaciaţiunile au durat până acum 12 mii de ani.
Durata glaciaţiunilor şi interglaciaţiaunilor a fost următoarea:
-Gunz 200 mii ani
-Mindel 300 de mii de ani,
-Riss cu 180.000 mii de ani
-Würm care s-a încheiat cu 10 mii ani înaintea erei noastre şi a
durat 70 de mii de ani.
Ce va aduce viitorul în acest sens e greu de spus. Se preconizează ca în următorii 50 de ani să se producă o răcire exagerată a planetei.
B. Deteriorarea vieţii pe pământ în viitor prin acţiuni necontrolate ale omului:
Se vorbeşte mereu de fenomenul de încălzire globală, fenomen ce a luat amploare în ultimele decenii.
În acest sens trebuie să reamintim că în iarna dintre 2006 şi 2007, în România s-a înregistrat temperatura medie cea ma ridicată din ultimii 100 de ani.
Efectele încălzirii globale se resimt la nivelul întregii planete. Câteva exemple sunt necesare şi anume:
- Secarea marilor fluvii folosite la irigaţii, ca de exemplu Mississipi,
Colorado, Nil, Gange, etc.
- Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, prin dilatare şi prin
surplusul de apă prin topirea gheţarilor având ca efect inundarea litoralurilor şi a albiilor văilor. Se preconizează ca în secolul viitor nivelul mărilor şi oceanelor să crească cu aproximativ 2 m. Ce va face în acest caz Olanda, Veneţia, etc?
- Încălzirea mărilor şi ocenelor va duce la evaporări exagerate care
vor provoca inundaţii şi ploi torenţiale, etc.
- Extinderea deşerturilor, deşerturi care au depăşit peste 2 miliarde de ha şi se mai extind anual cu 10-40 km în toate direcţiile, diminuând terenurile agricole.
- Încălzirea solurilor care duce la pierderea recoltei şi producerea
incendiilor de păduri.
În acest sens dăm ca exemplu anul 2008 când în California s-au produs 1.800 de incendii, devastând 241.000 ha de pădure, etc.
Încălzirea globală se datorează în cea mai mare parte activităţii umane prin eliberearea de dioxid de carbon prin arderea conbustibilului fosil. Deci creşterea exagerată de CO2 se datorează în mare parte industrializării, urbanizării, dezvoltării mijloacelor de transport aerian şi terestru, etc. Aceste activităţi nu pot fi oprite.
De ce trebuie să protejăm pădurile
Dar cine poate contribui la reducerea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă? Răspunsul este simplu şi sigur. Pădurea! Pădurea ca să trăiască are nevoie de apă şi CO2 pe care le consumă în procesul de fotosinteză. De exemplu, la nivelul anului 1980, când la nivel mondial se găseau 4,2 miliarde ha de păduri, se aprecia că pădurile consumau 25 miliarde de tone de CO2. Astăzi pădurile mondiale nu mai sunt cele din 1980 şi ce e mai alarmant, se apreciază că pădurile mondiale dispar în ritm de 200 milioane de ha pe deceniu.
În România situaţia este destul de catastrofală, deşi se afirmă că pădurile nu se diminuează ca suprafaţă. Este adevărat că suprafaţa se menţine, dar dispar arborii, rămânând suprafeţe cu tufărişuri. Recordul exploatării masei lemnoase s-a realizat în 2012 şi anume 19 milioane mc, faţă de 1990, când s-a extras 16,64 milioane mc. În prezent, România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte exportul de produse lemnoase. Din publicaţiile recente, reiese că în anul 2002, România a exportat 1,98 milioane mc produse lemnoase, iar în 2011 să atingă recordul de 4, 964 milioane mc.
Care este situaţia în 2014?
Aşadar, previziunile îngrozitoare despre schimbările climatice în sens negativ, în următoarele decenii, sunt reale şi se datorează activităţii umane şi nu a implicaţiilor din univers.
Ing. Neculai Bogdan
