Ştiaţi că...
Cutremurul a avut loc în ziua de Vinerea Mare, “la opt ciasuri din zi”, cand “zidurile manăstirii Sf. Ioan din Focşani au căzut cu multe odăi, s-au dărăpănat multe biserici”. (Cezar Cherciu, Focşanii-O istorie în date şi mărturii, Ed. Andrew, 2010). Cutremurul, cu o magnitudine de 7,7-7,9 grade, s-a resimţit pană la Moscova, Insula Creta şi Marea Egee. În Bucureşti, cutremurul a durat 2 minute şi 30 de secunde şi a produs pagube uriaşe, aici prăbuşindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Şerban Vodă, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii. Bucureştiul va mai avea de suferit din cauza cutremurelor şi în anii ce vor urma, dar niciunul nu a fost mai distrugător ca cel de la 1802, rămas în memoria colectivă sub numele de „Marele cutremur”. A fost una dintre calamităţile ce au schimbat pentru totdeauna faţa oraşului. Într-un oraş precum Bucureştiul începutului de secol XIX, în care edificiile modeste, din punct de vedere al construcţiei lor, încă dominau peisajul, se poate înţelege cu uşurinţă de ce seismul de la 1802 a provocat atâtea pagube şi stricăciuni. Potrivit site-ului world-earthquakes.com, în perioada 2012-2016, Romania ar putea fi lovită de un cutremur major. În caz de cutremur, autorităţile avertizează că este foarte important să ne păstrăm calmul, să nu încercăm să părăsim locuinţa şi în nici un caz să nu folosim ascensorul. În interiorul locuinţei ne vom proteja sub o grindă, toc, sau alte obiecte solide, iar în afara locuinţei ne vom feri de tencuieli, cărămizi, geamuri sau alte obiecte care se pot prăbuşi. Dacă ne aflăm în locuri publice aglomerate, cel mai important este să nu ne panicăm. Îmbulzeala produce de obicei mai multe victime decat cutremurul în sine. (D. L.)
