Centenar la Biserica din Sîrbi, comuna Ţifeşti
Era într-o zi senină, cu soare cu dinţi, cu zăpadă aşternută peste ogoare şi case, cu oameni gătiţi de sărbătoare, cu emoţii şi fericire. Visurile oamenilor se împliniseră şi sătenii se grăbeau la întalnirea cu Prea Sfinţitul Episcop al Romanului, D. D. Teodosie Athanasiu, care venea să sfinţească Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din satul Sîrbi, comuna Ţifeşti. Preotul Apostol Hornea “avand concursul enoriaşilor” acestei parohii, îşi zambea fericit în barba albă şi lungă, frumos pieptănată, căci strădania începută în anul 1891 se materializa într-o biserică măreaţă, o adevărată “catedrală” a podgorenilor din zonă. Cărămida a fost lucrată pe malul Putnei şi arsă în canecherie, de către săteni, apoi pe locul donat de către P. Oancea în mijlocul satului, în 1895, se termină construcţia locaşului, care în 16 februarie 1914, după ce a fost pictat şi dotat cu toate cele de trebuinţă, era gata de sfinţire. Un meşter aşezase în zid umbra unei femei, Marioara Hotnog, bună gospodină şi creştină model, ce-şi torcea caierul de lană, inspirat de legenda meşterului Manole. Se împliniseră astfel năzuinţele sătenilor de a avea lăcaşul de cult în mijlocul satului , căci în decursul timpului folosiseră bisericuţa dintre vii a Metocolui Mănăstirii Răchitoasa, ridicată la începutul secolului al XVIII-ea, care s-a năruit după Secularizare, cand călugării s-au împrăştiat. Apoi, pe malul Putnei au ridicat în anul 1830 o altă bisericuţă, în mijlocul cimitirului, care a fost distrusă de obuzele nemţeşti.
2014 anul centenarului, anul satului Sarbi
Vremurile au fost grele, necazurile multe, dar sufletele mari au trudit din greu şi nu s-au lăsat pană ce nu şi-au văzut visul cu ochii. Aşa se face că după războiul mondial iar au muncit la repararea stricăciunilor, înlocuirea sfintelor icoane de pe catapeteazmă în 1924 şi procurarea de clopote mari, turnate la o manufactură din Bucureşti. În descursul anilor s-au mai oficiat două sfinţiri, după consolidarea şi refacerea picturii. Preotul Gheorghe Tomescu repară urmele cutremurului din 1940, reface pictura şi reuşeşte cu multă trudă să aducă cimitirul langă biserică, pe un teren smuls din “averea” CAP. Apoi, Teodor Cojocaru, Viorel Gătej şi Daniel Lucreţiu Pătraşcanu, preoţi care au urmat, consolidează şi pictează locaşul avariat de cutremure. Zilele acestea, enoriaşii parohiei Sîrbi, animaţi de recunoştinţă pentru înaintaşii lor au hotărat să declare anul 2014 anul centenarului, anul satului. În jurul bisericii centenare se vor oganiza diverse acţiuni de înfrumuseţare a satului, a gospodăriilor şi ogoarelor. De asemenea, se vor intensifica acţiunile de binefacere, de eliminare a vrajbei între oameni , de educare a copiilor şi de bună înţelgere. Duminică, 16 februarie, după oficierea Sfintei Liturghii, enoriaşii şi fii satului se vor întalni la o slujbă de pomenire a ctitorilor, preoţilor, cantăreţilor, eroilor, cadrelor didactice şi a tuturor celor care au trecut pe acest meleag bogat în evenimente şi cu o istorie demnă de evocat, mai ales în acest an omagial.
Petrică Popescu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
RO-ALERT în Vrancea: Alertă extremă după semnalarea prezenței unui urs în zona Perla Luxury Resort din Soveja
De același autor
