Unirea Focsanilor, facuta cu forta
Unirea de la 1859 a fost departe de romantismul cu care este
prezentata in manualele de istorie si oficioasele simpozioane
dedicate zilei Unirii. Unirea s-a facut cu forta. Pe 24 ianuarie 1859, la
Bucuresti, membrii Adunarii elective, numai sub amenintare au decis
sa-l aleaga domn al Munteniei pe Al. I. Cuza. Marele perdant al Unirii
au fost Focsanii, care au ramas pina in 1862 cu doua prefecturi, doua
politii, doua judecatorii. Unirea la Focsani s-a facut in 1862, iulie, 10,
la interventia directa a Printului Al. I. Cuza. Culmea ironiei, pentru un
timp, in 1862, semnul heraldic al orasului a fost Bachus calare pe un
butoi. Imaginea a fost catalogata prea vulgara pentru a ramine
simbolul orasului de pe Milcov. Ziarul de Vrancea va prezinta Unirea
asa cum a fost ea si nu cum se invata la scoala.
Politica Romaniei se facea la Focsani
A fost perioada cind Focsanii - inca doua orase cu doua administratii -
au cunoscut gloria si politica Romaniei se facea si la Focsani.
Deputat de Focsani din decembrie 1858 era chiar Mihail
Kogalniceanu - mai mult cu numele, ca si astazi - si Cuza gasea timp
sa participe la lucrarile adunarii Comisiei Centrale. Pe plan european
a fost primul moment din istoria moderna a Focsanilor cind acest
punct vamal apare pe hirtiile Cancelariilor europene. Putin a lipsit
atunci ca Focsanii sa devina capitala Romaniei, dupa cum reiese din
actele vremii. Acel putin era reprezentat de lipsa infrastructurilor si a
unui lobby consistent al Focsanenilor la Iasi si Bucuresti. Choar daca
nu a devenit capitala Romanei, orasul si-a legat numele de acest act
national pentru totdeauna.
Uniunea vamala, primul act premergator Unirii
La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face
primul pas spre unirea Principatelor, desfiintind Vama din Focsani,
care era cel mai important punct vamal intre cele doua tari. Actul a
fost precedat in 1842 de un proiect de "unificare al masurilor si
greutatilor". Cununia domnitorului Gheorghe Bibescu se oficiaza la
Focsani, in septembrie 1845, la Biserica Sfintul Ioan din Piata Unirii,
linga borna de hotar, nas de cununie fiind nimeni altul decit
domnitorul Moldovei, Mihail Sturza. De cite ori se vorbeste despre
Unire, nu se aminteste niciodata importanta masurii luate de Gh.
Bibescu, masura care a deschis calea Unirii. Cladirea ultimei vami,
situata linga sediul BCR Focsani, a avut un destin nefericit, astazi
fiind in pragul prabusirii, adapost pentru pisicile, ciinii si boschetarii
orasului. Prin ordinul lui Barbu Stirbei, in 1851, devine Scoala
Nationala. Este transformata in hotel - Cimbru - si in cele din urma
devine Posta ("Posta veche"). Actualmente exista un proiect de
transformare a acestei cladiri in «Muzeul Unirii». De la directorul
Muzeului Vrancei, Horia Dumitrescu, am aflat ca proiectul, in valoare
de 350.000 euro, este aprobat si se gaseste la Ministerul Integrarii.
Nu se stie insa cind vor incepe lucrarile.
Primul proiect de Constitutie s-a facut la Focsani
Conform deciziei Conventiei de la Paris, se infinteaza la 15 mai 1859
Comisia Centrala la Focsani, ce avea ca scop redactarea primului
proiect de Constitutie din istoria moderna a Romaniei si realizarea
altor proiecte de unificare legislativa a Principatelor. Nu trebuie uitat
ca existau inca doua Camere si ministere duble, la Iasi si Bucuresti.
La Focsani va functiona si o Curte de Casatie pentru prefecturile
Putna si Rimnicul Sarat. Proiectul de Constitutie nu a fost aprobat de
domnitorul Cuza si Focsanii au ramas doar cu numele legat de istoria
Constitutiilor Romaniei. Pe de alta parte, Printul Cuza intra cu acest
gest in etapa dictatoriala a domniei sale, departindu-se de o parte din
unionistii care l-au sustinut. Comisia Centrala din Focsani este
desfiintata in februarie 1862.
Focsanii moldovenesc si Focsanii muntenesc
La aflarea vestii dublei alegeri a lui Cuza, focsanenii au mers la
hotarul de pe Milcov si au aruncat cu pietre in simbolul diviziunii
orasului si in albia riului. "Poporul din orasul Focsani ... in
entuziasmului lui, facind sarbatoare din acea zi fericita, a mers cu
pompa la hotarul care trecea prin inima acestei intinse si frumoase
tari si au aruncat pietre intr-insul, dorind ca nici urmele lui sa se mai
cunoasca in viitor", se arata intr-o scrisoare trimisa Printului Cuza de
focsaneni. Unul din paradoxurile Unirii pentru locuitorii de pe Milcov a
fost intirzierea unirii oraselor de pe cele doua maluri. La trei ani de la
Unire, Focsanii continuau sa traiasca, administrativ, ca inainte de
1859. Existau doua prefecturi, doua tribunale, doua politii, etc. A fost
nevoie de memorii si plingeri adresate direct domnitorului ca acesta
sa-si aminteasca de focsaneni. Pe 6 iulie 1862, Printul Cuza
semneaza decretul 482 ce prevedea unirea celor doua orase. La 10
iulie 1862 prin desfiintarea celor doua resedinte de judet si prin
unificarea tuturor institutiilor, Focsanii devin un singur oras, resedinta
a Prefecturii Putna. Paradoxal este momentul cind focsanenii au
intrat in banalitatea istoriei, redevenind un oarecare tirg de provincie,
sigur, mai mare decit in 1859. Politic, Focsanii ies de pe scena
inernationala si pina astazi, doar pe indicatoare este marcata
europenitatea. In realitate oamenii urbei au ramas la fel ca cei
descrisi de Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae: "naravurile
bune sint rare la ei, intrucit sint lipsiti de o adevarata crestere buna si
de o deprindere a naravurilor bune, trufia si semetia sint muma si
sora lor (...) astupa gura semeata a potrivnicului cu ciomagul, cu bita
si cu pumnii. Iubesc vinul mai mult decit ceilalti". Momentul unirii
celor doua orase a fost si inceputul sfirsitului gloriei orasului ca
resedinta legislativa. Singura institutie care mai amintea de trecutul
majestuos, Curtea de Apel a circumsciptiei a treia, va ramine la
Focsani pina in 1887, cind se muta la Galati. "Mare lovitura s-a dat
atunci orasului Focsani, lipsindu-sa de o institutiune atit de inalta, si
cu toate ca orasul intreg s-a pus im miscare si a trimis deputatiune la
Bucuresti ca sa staruie a nu sa stramuta Curtea de Apel nu s-a putut
dobindi nici un rezultat", scrie profesorul focsanean Dimitrie F. Caian,
fost primar al municipiului, in Istoricul orasului Focsani publicat in
anul 1906.
Unirea a fost actul de nastere al gazetariei focsanene
Poate actul cel mai important din punct de vedere cultural a fost
aducerea unei tipografiei de catre Comisia Centrala pentru a publica
o parte din lucrarile acesteia. Este prima tipografie din Focsani si
spune mult despre viata culturala focsaneana care, la jumatatea
secolului al XIX-lea, nu avea macar o tipografie.
Putem afirma ca anul de nastere al gazetariei focsanene este 1859,
gratie Comisiei Centrale care publica periodic rezultatele muncii celor
16 delegati. «Protocoalele Comisiei Centrale a Principatelor Unite»
au fost prima publicatie ce a vazut lumina tiparului la Focsani. A doua
a fost «Gazeta de Focsani» ce a aparut in 1865 pe linga Curtea de
Apel. Nici una din cele doua publicatii nu apare Dictionarul
Literaturii Romane de la origini pina la 1900 (Bucuresti, 1979).
Simbolul heraldic al Focsanilor din 1862, o batjocura
Dupa Unirea Principatelor, Focsanii aleg ca sigiliu doua femei care isi
dau mina, simbolizind actul unirii. Pentru ca, administrativ, existau
doua prefecturi la Focsani (a Rimnicului Sarat si a Putnei) se decide
mentinerea de catre fiecare entitate a sigiliului de dinainte de Unire.
Dupa actul unirii oraselor, din 10 iulie 1862, sigiliul orasului unit are
pentru un timp, ca simbol heraldic pe Bachus calare pe un butoi, iar
garda unificata a orasului are ca simbol heraldic doua femei care isi
dau mina. Exista mai multe legende ale aparitiei zeului Bachus ca
simbol heraldic. Din decenta nu le amintim. Credem insa ca a fost o
batjocura. La Focsani nu aveam podgorii pentru a reprezenta butoiul
si cultural nu mostenisem nimic din misterele dionisiace pentru a-l
cocota pe Bachus in virful "balercei". Poate cei care au decis aceasta
reprezentare sa fi fost cu vreun picior in butoi si sa-l fi confundat pe
legendarul ostean Focsa cu Bachus. Istoricii focsaneni au refuzat sa
comenteze acest moment picant din istoria orasului, lasindu-ne
placerea sa dam friu liber imaginatiei. Se poate ca la simpozionul
organizat la Consiliul Judetean de ziua Unirii cineva sa-si aminteasca
de simbolul heraldic al Focsanilor din iulie 1862 si sa fi pregatit vreun
material cu explicatiuni!
Satenii se aduna astazi la Casa lui Mos Ion Roata
Localitatea de bastina a lui Mos Ion Roata, Cimpuri, va sarbatori cum
se cuvine ziua Unirii. Chiar daca manifestarile programate de
oficialitati nu se ridica la "grandoarea" celor din vremea
comunismului, ele sint menite sa marcheze memoria stramosului
care a avut o importanta atit de mare in istoria localitatii.
"Manifestarile vor incepe cu o slujba de pomenire si un parastas in
memoria lui Mos Ion Roata, care vor fi oficiate la mormintul sau din
satul Gura Vaii. Serviciul religios va fi precedat de un cuvint rostit de
primarul Dumitru Vladescu. Manifestarile vor continua la Casa
Memoriala «Mos Ion Roata», unde vor fi prezenti mai multi copii
coordonati de profesorul de istorie Viorica Puschin", a declarat
Constantin Marasteanu, directorul caminului cultural din Cimpuri. O
prezenta deosebita va fi rapsodul popular Gheorghe Sima, care
spune ca se trage din marea familie a lui Mos Ion Roata. "Acesta va
interpreta balada «Mos Ion Roata», si impreuna cu solistul
instrumentist Vasile Bulimej, vor cinta Hora Unirii la muzicuta si
fluier", a adaugat directorul Marasteanu. Casa memoriala "Mos Ion
Roata" va fi centrul manifestarilor de astazi din Cimpuri. Pe linga
programul fiecarei scoli, cu prilejul sarbatoririi a 156 de ani de la
Unirea din 1859, elevii se vor deplasa la Casa memoriala. Ei vor
putea rememora aspecte din viata lui Mos Ion Roata. Sevastita
Burnichioiu este femeia care, de ani buni, are in ingrijire Casa
Memoriala a lui Mos Ion Roata: "pentru miine am facut in asa fel ca
cei care o vor vizita sa aiba ce vedea. O parte din lucruri au fost
mutate pentru a se putea lucra la reabilitare. Acum le-am adus
inapoi". Incepind iunie 2004, casa se afla in reabilitare. Ajunul de
sarbatoare adusese deja circa 20-30 oaspeti din rindul celor care au
tranzitat comuna Cimpuri. In urma lucrarilor de reabilitare, Casa
memoriala isi va schimba radical aspectul interior. Dupa cum se stie,
Mos Ion Roata a facut parte printre cei opt deputati de la Iasi, care au
facut lobby pentru Unirea de la 1859. Mos Ion Roata s-a nascut in
1806 si a avut patru copii care n-au parasit niciodata satul. La 50 de
ani, dupa dispute aprige cu boierii din familia Dascalescu, Ion Roata
se vede nevoit sa-si paraseasca satul si se muta cu familia intr-un
catun "peste riul Susita". In 1857, este ales deputat in Divanul
Moldovei si are indrazneala sa se vaite Domnului ca boierul l-a
scuipat in fata pentru ca si-a cerut drepturile. Legendara intilnire cu
domnitorul Al. I. Cuza linga Adjud, a ramas in istorie, copii din
Cimpuri fiind mindiri ca o invata la scoala. "Unde m-a scuipat boierul,
m-a sarutat domnitorul" sint vorbele care i-au uns la inima pe taranii
asupriti de boerii ciinosi ai locului. Desi era tinar, Ion Roata a ramas
mos pentru ca era sfatos si i-a infruntat cu dirzenie privilegiatii vremii.
La Cimpuri, de la mic la mare, toti ii stiu pe de rost povestea.
O zi dedicata Unirii
Administratia vrinceana il asteapta pe Traian Basescu la Focsani
astazi, dar sint destul de putine sanse ca presedintele sa joace Hora
Unirii in orasul de pe Milcov. Cu prilejul implinirii a 146 de ani de la
infaptuirea Marii Uniri de la 1859, autoritatile vrincene vor organiza o
suita de manifestari pe tot parcursul zilei de astazi. Desi nici unul
dintre oficialii de la Bucuresti nu a confirmat pina acum prezenta in
judetul nostru, astazi, oficialii Prefecturii spun ca au fost trimise
invitatii atit presedintelui Romaniei, Traian Basescu, cit si premierului
Calin Popescu Tariceanu si ministrului Administratiei si Internelor,
Vasile Blaga. Din pacate, dupa cum spun oficialii din Prefectura,
programul acestora este unul incarcat de vizite in afara tarii, asa ca
prezenta unui oficial de rang inalt al conducerii centrale a statului sta
inca sub semnul incertitudinii. Astazi, incepind cu ora 9.00, in sala
mare a Consiliului Judetean Vrancea, vor incepe manifestarile
omagiale, cu evocarea momentului Marii Uniri de la 1859, evocare
facuta de citiva istorici de prestigiu. Ceremonia va continua cu
reprezentatii ale ansamblurilor folclorice Doina Vrancei si Tara
Vrancei, sustinute in Piata Unirii. Vrincenii care vor fi prezenti la
manifestari se vor putea prinde in Hora Unirii, in jurul monumentului
Unirii realizat de sculptorul Ioan Jalea. Teatrul Municipal "Mr. Ghe.
Pastia" din Focsani va gazdui si el o suita de manifestari cultural
artistice dedicate actului de la 1859. Ceremonia de omagiere a Marii
Uniri se va incheia, dupa cum a precizat subprefectul Manole
Merchea, cu marsul a doua plutoane ale armatei, compuse din
militarii Garnizoanei Focsani, care vor simboliza cele doua armate: a
Moldovei si a Tarii Romanesti, si care se vor intilni in fata Teatrului, in
semn de unificare a celor doua armate romanesti, dupa care se vor
retrage, cu torte, spre unitati. La manifestari vor fi prezenti prefectul
Vrancei, Ioan Oprea, subprefectul Manole Merchea, presedintele
Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, primarul Focsaniului,
Decebal Bacinschi, precum si sefi ai serviciilor publice
descentralizate din Focsani si oameni simpli. Ca in fiecare an, vor
veni la Focsani pentru a se prinde in Hora Unirii si elevi de la sate
insotiti de dascalii lor, dar si sateni din comuna Cimpuri, locul de
bastina a lui Mos Ion Roata.
Simbolul Unirii
Obeliscul Unirii din Focsani Focsani, cu o inaltime de 20 de metri,
infatiseaza 85 de personaje din istoricul act al Unirii din 1859, fiind
realizat de un colectiv compus de sculptorul Ion Jalea. Monumentul a
fost inaugurat in ziua de 24 ianuarie 1976. Baza octogonala este
inalta de 1,4 m, in trei trepte placate cu granit rosu, peste care se
ridica un tor de bronz inalt de 2,24 m. Un basorelief ii infatiseaza in
prim-plan pe Alexandru Ioan Cuza, inconjurat de Mihail
Kogalniceanu, Costache Negri, Vasile Alecsandri, artizanii Unirii de la
Focsani. In anii comunismului, femeia de serviciu de Prefectura avea
sarcina sa curete aproape zilnic treptele monumentului din Piata
Unirii.
Manifestari "cu greutate" la Zilele Colegiului "Al.I.Cuza"
Liceul focsanean care poarta numele domitorului care a
infaptuit Unirea din 1859 sarbatoreste "Zilele Colegiului" intre 24 si
28 ianuarie, ocazie cu care au pregatit numeroase manifestari "cu
greutate". Cele mai multe activitati se vor desfasura astazi, cind orele
de curs ale elevilor se vor transforma in ateliere de lucru, pentru ca
toti "cuzistii" sa poata participa la eveniment. Unirea din 1859 va fi
evocata la toate clasele. Astfel, manifestarile vor cuprinde o sesiune
de referate pe tema "24 ianuarie 1859 - Unirea Moldovei cu Tara
Romaneasca" si alte evocari sau vizite la monumente istorice,
punerea in scena a unei lecturi, sub genericul "Lectii de literatura,
lectii de viata" sau un atelier interdisciplinar de limba romana si
filosofie, o simulare a probei orale de bacalaurat la limba franceza,
lectii AEL, un "laborator virtual" de fizica, dar si matematica aplicata,
ba chiar si versificata, concursuri, vernisaje de expozitii sau chiar un
curs de arta origami. Printre manifestarile de amploare se numara o
masa rotunda cu tema "Modalitati de comunicare scoala - mass-
media", dezbaterea "Locul si rolul colegiilor nationale in contextul
invatamintului preuniversitar, la care au fost invitati sa participe
reprezentanti ai Colegiilor Nationale "Ferdinand" - Bacau, "Vasile
Alecsandri"- Galati, "B. P. Hasdeu" Buzau, Colegiul National "Unirea"
Focsani, profesori universitari din Bucuresti si Iasi, precum si
reprezentanti ai Ministerului Educatiei. Discutii interesante vor fi
realizate si sub genericul "Discipline optionale- posibil liant intre
invatamintul preuniversitar si invatamintul universitar", cu participarea
a numerosi profesori universitari din tara. Pentru 25 si 26 ianuarie a
fost pregatita si o activitate de orientare scolara si profesionala, la
care sint invitati fosti absolventi ai colegiului, care activeaza acum in
diverse domenii. Timp de doua zile, oameni ca Varujan Vosganian,
Laris Boboc, Angel Tilvar sau Sorin Vornic vor impartasi elevilor cite
ceva din experienta lor. In centrul zilei de 27 ianuarie se va situa
activitatea "Spirit cuzist - cronica de suflet", in cadrul careia profesori,
dar si parinti, bunici, unchi, matusi sau chiar strabunici cuzisti vor
forma o legatura intre generatii. Inchiderea festiva a manifestarilor
dedicate Zilelor Colegiului "Al. I. Cuza" va avea loc vineri, 28
ianuarie, cu un spectacol la Teatrul "Mr. Gh. Pastia" , la care vor fi
prezenti si reprezentanti ai comunitatii locale.
Cuzisti celebri
Leopoldina Balanuta - mare actrita a teatrului romanesc
prof.dr Cameluta Beldie - fost rector al Institutului Politehnic Iasi
prof.dr. Elena Firea - fost rector al IEFS Bucuresti
prof.dr. Irina Mavrodin - de la Universitatea Bucuresti, membra a
Uniunii Scriitorilor din Romania
dr. Mihai Mihaila - membru corespondent al Academiei Romane
dr. Gabriel Marcu - coordonator de programe la Apples Computers
SUA
prof.dr. Dan Grobnicu - profesor la Universitatea din Montreal,
Canada
Eduard Koller - doctor in matematica si angajat al firmei Microsoft
(www.eduardkoller.com)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Arhiva
De același autor
