Arhiva

Unirea Focsanilor, facuta cu forta

Ziarul de Vrancea
24 ian 2005 5253 vizualizări
Putini vrinceni stiu ca, in 1959, putin a lipsit ca Focsanii sa devina capitala Romăniei . La aflarea vestii dublei alegeri a lui Al. I. Cuza, focsanenii au mers la hotarul de pe Milcov si au aruncat cu pietre în albia rîului u la 10 iulie 1862, prin desfiintarea celor doua resedinte de judet si prin unificarea tuturor institutiilor, Focsanii devin un singur oras. Locuitorii au acceptat mai greu schimbarile.



Unirea de la 1859 a fost departe de romantismul cu care este

prezentata in manualele de istorie si oficioasele simpozioane

dedicate zilei Unirii. Unirea s-a facut cu forta. Pe 24 ianuarie 1859, la

Bucuresti, membrii Adunarii elective, numai sub amenintare au decis

sa-l aleaga domn al Munteniei pe Al. I. Cuza. Marele perdant al Unirii

au fost Focsanii, care au ramas pina in 1862 cu doua prefecturi, doua

politii, doua judecatorii. Unirea la Focsani s-a facut in 1862, iulie, 10,

la interventia directa a Printului Al. I. Cuza. Culmea ironiei, pentru un

timp, in 1862, semnul heraldic al orasului a fost Bachus calare pe un

butoi. Imaginea a fost catalogata prea vulgara pentru a ramine

simbolul orasului de pe Milcov. Ziarul de Vrancea va prezinta Unirea

asa cum a fost ea si nu cum se invata la scoala.


Politica Romaniei se facea la Focsani


A fost perioada cind Focsanii - inca doua orase cu doua administratii -

au cunoscut gloria si politica Romaniei se facea si la Focsani.

Deputat de Focsani din decembrie 1858 era chiar Mihail

Kogalniceanu - mai mult cu numele, ca si astazi - si Cuza gasea timp

sa participe la lucrarile adunarii Comisiei Centrale. Pe plan european

a fost primul moment din istoria moderna a Focsanilor cind acest

punct vamal apare pe hirtiile Cancelariilor europene. Putin a lipsit

atunci ca Focsanii sa devina capitala Romaniei, dupa cum reiese din

actele vremii. Acel putin era reprezentat de lipsa infrastructurilor si a

unui lobby consistent al Focsanenilor la Iasi si Bucuresti. Choar daca

nu a devenit capitala Romanei, orasul si-a legat numele de acest act

national pentru totdeauna.



Uniunea vamala, primul act premergator Unirii


La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face

primul pas spre unirea Principatelor, desfiintind Vama din Focsani,

care era cel mai important punct vamal intre cele doua tari. Actul a

fost precedat in 1842 de un proiect de "unificare al masurilor si

greutatilor". Cununia domnitorului Gheorghe Bibescu se oficiaza la

Focsani, in septembrie 1845, la Biserica Sfintul Ioan din Piata Unirii,

linga borna de hotar, nas de cununie fiind nimeni altul decit

domnitorul Moldovei, Mihail Sturza. De cite ori se vorbeste despre

Unire, nu se aminteste niciodata importanta masurii luate de Gh.

Bibescu, masura care a deschis calea Unirii. Cladirea ultimei vami,

situata linga sediul BCR Focsani, a avut un destin nefericit, astazi

fiind in pragul prabusirii, adapost pentru pisicile, ciinii si boschetarii

orasului. Prin ordinul lui Barbu Stirbei, in 1851, devine Scoala

Nationala. Este transformata in hotel - Cimbru - si in cele din urma

devine Posta ("Posta veche"). Actualmente exista un proiect de

transformare a acestei cladiri in «Muzeul Unirii». De la directorul

Muzeului Vrancei, Horia Dumitrescu, am aflat ca proiectul, in valoare

de 350.000 euro, este aprobat si se gaseste la Ministerul Integrarii.

Nu se stie insa cind vor incepe lucrarile.


Primul proiect de Constitutie s-a facut la Focsani


Conform deciziei Conventiei de la Paris, se infinteaza la 15 mai 1859

Comisia Centrala la Focsani, ce avea ca scop redactarea primului

proiect de Constitutie din istoria moderna a Romaniei si realizarea

altor proiecte de unificare legislativa a Principatelor. Nu trebuie uitat

ca existau inca doua Camere si ministere duble, la Iasi si Bucuresti.

La Focsani va functiona si o Curte de Casatie pentru prefecturile

Putna si Rimnicul Sarat. Proiectul de Constitutie nu a fost aprobat de

domnitorul Cuza si Focsanii au ramas doar cu numele legat de istoria

Constitutiilor Romaniei. Pe de alta parte, Printul Cuza intra cu acest

gest in etapa dictatoriala a domniei sale, departindu-se de o parte din

unionistii care l-au sustinut. Comisia Centrala din Focsani este

desfiintata in februarie 1862.


Focsanii moldovenesc si Focsanii muntenesc


La aflarea vestii dublei alegeri a lui Cuza, focsanenii au mers la

hotarul de pe Milcov si au aruncat cu pietre in simbolul diviziunii

orasului si in albia riului. "Poporul din orasul Focsani ... in

entuziasmului lui, facind sarbatoare din acea zi fericita, a mers cu

pompa la hotarul care trecea prin inima acestei intinse si frumoase

tari si au aruncat pietre intr-insul, dorind ca nici urmele lui sa se mai

cunoasca in viitor", se arata intr-o scrisoare trimisa Printului Cuza de

focsaneni. Unul din paradoxurile Unirii pentru locuitorii de pe Milcov a

fost intirzierea unirii oraselor de pe cele doua maluri. La trei ani de la

Unire, Focsanii continuau sa traiasca, administrativ, ca inainte de

1859. Existau doua prefecturi, doua tribunale, doua politii, etc. A fost

nevoie de memorii si plingeri adresate direct domnitorului ca acesta

sa-si aminteasca de focsaneni. Pe 6 iulie 1862, Printul Cuza

semneaza decretul 482 ce prevedea unirea celor doua orase. La 10

iulie 1862 prin desfiintarea celor doua resedinte de judet si prin

unificarea tuturor institutiilor, Focsanii devin un singur oras, resedinta

a Prefecturii Putna. Paradoxal este momentul cind focsanenii au

intrat in banalitatea istoriei, redevenind un oarecare tirg de provincie,

sigur, mai mare decit in 1859. Politic, Focsanii ies de pe scena

inernationala si pina astazi, doar pe indicatoare este marcata

europenitatea. In realitate oamenii urbei au ramas la fel ca cei

descrisi de Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae: "naravurile

bune sint rare la ei, intrucit sint lipsiti de o adevarata crestere buna si

de o deprindere a naravurilor bune, trufia si semetia sint muma si

sora lor (...) astupa gura semeata a potrivnicului cu ciomagul, cu bita

si cu pumnii. Iubesc vinul mai mult decit ceilalti". Momentul unirii

celor doua orase a fost si inceputul sfirsitului gloriei orasului ca

resedinta legislativa. Singura institutie care mai amintea de trecutul

majestuos, Curtea de Apel a circumsciptiei a treia, va ramine la

Focsani pina in 1887, cind se muta la Galati. "Mare lovitura s-a dat

atunci orasului Focsani, lipsindu-sa de o institutiune atit de inalta, si

cu toate ca orasul intreg s-a pus im miscare si a trimis deputatiune la

Bucuresti ca sa staruie a nu sa stramuta Curtea de Apel nu s-a putut

dobindi nici un rezultat", scrie profesorul focsanean Dimitrie F. Caian,

fost primar al municipiului, in Istoricul orasului Focsani publicat in

anul 1906.


Unirea a fost actul de nastere al gazetariei focsanene


Poate actul cel mai important din punct de vedere cultural a fost

aducerea unei tipografiei de catre Comisia Centrala pentru a publica

o parte din lucrarile acesteia. Este prima tipografie din Focsani si

spune mult despre viata culturala focsaneana care, la jumatatea

secolului al XIX-lea, nu avea macar o tipografie.

Putem afirma ca anul de nastere al gazetariei focsanene este 1859,

gratie Comisiei Centrale care publica periodic rezultatele muncii celor

16 delegati. «Protocoalele Comisiei Centrale a Principatelor Unite»

au fost prima publicatie ce a vazut lumina tiparului la Focsani. A doua

a fost «Gazeta de Focsani» ce a aparut in 1865 pe linga Curtea de

Apel. Nici una din cele doua publicatii nu apare Dictionarul

Literaturii Romane de la origini pina la 1900 (Bucuresti, 1979).



Simbolul heraldic al Focsanilor din 1862, o batjocura


Dupa Unirea Principatelor, Focsanii aleg ca sigiliu doua femei care isi

dau mina, simbolizind actul unirii. Pentru ca, administrativ, existau

doua prefecturi la Focsani (a Rimnicului Sarat si a Putnei) se decide

mentinerea de catre fiecare entitate a sigiliului de dinainte de Unire.

Dupa actul unirii oraselor, din 10 iulie 1862, sigiliul orasului unit are

pentru un timp, ca simbol heraldic pe Bachus calare pe un butoi, iar

garda unificata a orasului are ca simbol heraldic doua femei care isi

dau mina. Exista mai multe legende ale aparitiei zeului Bachus ca

simbol heraldic. Din decenta nu le amintim. Credem insa ca a fost o

batjocura. La Focsani nu aveam podgorii pentru a reprezenta butoiul

si cultural nu mostenisem nimic din misterele dionisiace pentru a-l

cocota pe Bachus in virful "balercei". Poate cei care au decis aceasta

reprezentare sa fi fost cu vreun picior in butoi si sa-l fi confundat pe

legendarul ostean Focsa cu Bachus. Istoricii focsaneni au refuzat sa

comenteze acest moment picant din istoria orasului, lasindu-ne

placerea sa dam friu liber imaginatiei. Se poate ca la simpozionul

organizat la Consiliul Judetean de ziua Unirii cineva sa-si aminteasca

de simbolul heraldic al Focsanilor din iulie 1862 si sa fi pregatit vreun

material cu explicatiuni!


Satenii se aduna astazi la Casa lui Mos Ion Roata


Localitatea de bastina a lui Mos Ion Roata, Cimpuri, va sarbatori cum

se cuvine ziua Unirii. Chiar daca manifestarile programate de

oficialitati nu se ridica la "grandoarea" celor din vremea

comunismului, ele sint menite sa marcheze memoria stramosului

care a avut o importanta atit de mare in istoria localitatii.

"Manifestarile vor incepe cu o slujba de pomenire si un parastas in

memoria lui Mos Ion Roata, care vor fi oficiate la mormintul sau din

satul Gura Vaii. Serviciul religios va fi precedat de un cuvint rostit de

primarul Dumitru Vladescu. Manifestarile vor continua la Casa

Memoriala «Mos Ion Roata», unde vor fi prezenti mai multi copii

coordonati de profesorul de istorie Viorica Puschin", a declarat

Constantin Marasteanu, directorul caminului cultural din Cimpuri. O

prezenta deosebita va fi rapsodul popular Gheorghe Sima, care

spune ca se trage din marea familie a lui Mos Ion Roata. "Acesta va

interpreta balada «Mos Ion Roata», si impreuna cu solistul

instrumentist Vasile Bulimej, vor cinta Hora Unirii la muzicuta si

fluier", a adaugat directorul Marasteanu. Casa memoriala "Mos Ion

Roata" va fi centrul manifestarilor de astazi din Cimpuri. Pe linga

programul fiecarei scoli, cu prilejul sarbatoririi a 156 de ani de la

Unirea din 1859, elevii se vor deplasa la Casa memoriala. Ei vor

putea rememora aspecte din viata lui Mos Ion Roata. Sevastita

Burnichioiu este femeia care, de ani buni, are in ingrijire Casa

Memoriala a lui Mos Ion Roata: "pentru miine am facut in asa fel ca

cei care o vor vizita sa aiba ce vedea. O parte din lucruri au fost

mutate pentru a se putea lucra la reabilitare. Acum le-am adus

inapoi". Incepind iunie 2004, casa se afla in reabilitare. Ajunul de

sarbatoare adusese deja circa 20-30 oaspeti din rindul celor care au

tranzitat comuna Cimpuri. In urma lucrarilor de reabilitare, Casa

memoriala isi va schimba radical aspectul interior. Dupa cum se stie,

Mos Ion Roata a facut parte printre cei opt deputati de la Iasi, care au

facut lobby pentru Unirea de la 1859. Mos Ion Roata s-a nascut in

1806 si a avut patru copii care n-au parasit niciodata satul. La 50 de

ani, dupa dispute aprige cu boierii din familia Dascalescu, Ion Roata

se vede nevoit sa-si paraseasca satul si se muta cu familia intr-un

catun "peste riul Susita". In 1857, este ales deputat in Divanul

Moldovei si are indrazneala sa se vaite Domnului ca boierul l-a

scuipat in fata pentru ca si-a cerut drepturile. Legendara intilnire cu

domnitorul Al. I. Cuza linga Adjud, a ramas in istorie, copii din

Cimpuri fiind mindiri ca o invata la scoala. "Unde m-a scuipat boierul,

m-a sarutat domnitorul" sint vorbele care i-au uns la inima pe taranii

asupriti de boerii ciinosi ai locului. Desi era tinar, Ion Roata a ramas

mos pentru ca era sfatos si i-a infruntat cu dirzenie privilegiatii vremii.

La Cimpuri, de la mic la mare, toti ii stiu pe de rost povestea.


O zi dedicata Unirii


Administratia vrinceana il asteapta pe Traian Basescu la Focsani

astazi, dar sint destul de putine sanse ca presedintele sa joace Hora

Unirii in orasul de pe Milcov. Cu prilejul implinirii a 146 de ani de la

infaptuirea Marii Uniri de la 1859, autoritatile vrincene vor organiza o

suita de manifestari pe tot parcursul zilei de astazi. Desi nici unul

dintre oficialii de la Bucuresti nu a confirmat pina acum prezenta in

judetul nostru, astazi, oficialii Prefecturii spun ca au fost trimise

invitatii atit presedintelui Romaniei, Traian Basescu, cit si premierului

Calin Popescu Tariceanu si ministrului Administratiei si Internelor,

Vasile Blaga. Din pacate, dupa cum spun oficialii din Prefectura,

programul acestora este unul incarcat de vizite in afara tarii, asa ca

prezenta unui oficial de rang inalt al conducerii centrale a statului sta

inca sub semnul incertitudinii. Astazi, incepind cu ora 9.00, in sala

mare a Consiliului Judetean Vrancea, vor incepe manifestarile

omagiale, cu evocarea momentului Marii Uniri de la 1859, evocare

facuta de citiva istorici de prestigiu. Ceremonia va continua cu

reprezentatii ale ansamblurilor folclorice Doina Vrancei si Tara

Vrancei, sustinute in Piata Unirii. Vrincenii care vor fi prezenti la

manifestari se vor putea prinde in Hora Unirii, in jurul monumentului

Unirii realizat de sculptorul Ioan Jalea. Teatrul Municipal "Mr. Ghe.

Pastia" din Focsani va gazdui si el o suita de manifestari cultural

artistice dedicate actului de la 1859. Ceremonia de omagiere a Marii

Uniri se va incheia, dupa cum a precizat subprefectul Manole

Merchea, cu marsul a doua plutoane ale armatei, compuse din

militarii Garnizoanei Focsani, care vor simboliza cele doua armate: a

Moldovei si a Tarii Romanesti, si care se vor intilni in fata Teatrului, in

semn de unificare a celor doua armate romanesti, dupa care se vor

retrage, cu torte, spre unitati. La manifestari vor fi prezenti prefectul

Vrancei, Ioan Oprea, subprefectul Manole Merchea, presedintele

Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, primarul Focsaniului,

Decebal Bacinschi, precum si sefi ai serviciilor publice

descentralizate din Focsani si oameni simpli. Ca in fiecare an, vor

veni la Focsani pentru a se prinde in Hora Unirii si elevi de la sate

insotiti de dascalii lor, dar si sateni din comuna Cimpuri, locul de

bastina a lui Mos Ion Roata.



Simbolul Unirii


Obeliscul Unirii din Focsani Focsani, cu o inaltime de 20 de metri,

infatiseaza 85 de personaje din istoricul act al Unirii din 1859, fiind

realizat de un colectiv compus de sculptorul Ion Jalea. Monumentul a

fost inaugurat in ziua de 24 ianuarie 1976. Baza octogonala este

inalta de 1,4 m, in trei trepte placate cu granit rosu, peste care se

ridica un tor de bronz inalt de 2,24 m. Un basorelief ii infatiseaza in

prim-plan pe Alexandru Ioan Cuza, inconjurat de Mihail

Kogalniceanu, Costache Negri, Vasile Alecsandri, artizanii Unirii de la

Focsani. In anii comunismului, femeia de serviciu de Prefectura avea

sarcina sa curete aproape zilnic treptele monumentului din Piata

Unirii.



Manifestari "cu greutate" la Zilele Colegiului "Al.I.Cuza"


Liceul focsanean care poarta numele domitorului care a

infaptuit Unirea din 1859 sarbatoreste "Zilele Colegiului" intre 24 si

28 ianuarie, ocazie cu care au pregatit numeroase manifestari "cu

greutate". Cele mai multe activitati se vor desfasura astazi, cind orele

de curs ale elevilor se vor transforma in ateliere de lucru, pentru ca

toti "cuzistii" sa poata participa la eveniment. Unirea din 1859 va fi

evocata la toate clasele. Astfel, manifestarile vor cuprinde o sesiune

de referate pe tema "24 ianuarie 1859 - Unirea Moldovei cu Tara

Romaneasca" si alte evocari sau vizite la monumente istorice,

punerea in scena a unei lecturi, sub genericul "Lectii de literatura,

lectii de viata" sau un atelier interdisciplinar de limba romana si

filosofie, o simulare a probei orale de bacalaurat la limba franceza,

lectii AEL, un "laborator virtual" de fizica, dar si matematica aplicata,

ba chiar si versificata, concursuri, vernisaje de expozitii sau chiar un

curs de arta origami. Printre manifestarile de amploare se numara o

masa rotunda cu tema "Modalitati de comunicare scoala - mass-

media", dezbaterea "Locul si rolul colegiilor nationale in contextul

invatamintului preuniversitar, la care au fost invitati sa participe

reprezentanti ai Colegiilor Nationale "Ferdinand" - Bacau, "Vasile

Alecsandri"- Galati, "B. P. Hasdeu" Buzau, Colegiul National "Unirea"

Focsani, profesori universitari din Bucuresti si Iasi, precum si

reprezentanti ai Ministerului Educatiei. Discutii interesante vor fi

realizate si sub genericul "Discipline optionale- posibil liant intre

invatamintul preuniversitar si invatamintul universitar", cu participarea

a numerosi profesori universitari din tara. Pentru 25 si 26 ianuarie a

fost pregatita si o activitate de orientare scolara si profesionala, la

care sint invitati fosti absolventi ai colegiului, care activeaza acum in

diverse domenii. Timp de doua zile, oameni ca Varujan Vosganian,

Laris Boboc, Angel Tilvar sau Sorin Vornic vor impartasi elevilor cite

ceva din experienta lor. In centrul zilei de 27 ianuarie se va situa

activitatea "Spirit cuzist - cronica de suflet", in cadrul careia profesori,

dar si parinti, bunici, unchi, matusi sau chiar strabunici cuzisti vor

forma o legatura intre generatii. Inchiderea festiva a manifestarilor

dedicate Zilelor Colegiului "Al. I. Cuza" va avea loc vineri, 28

ianuarie, cu un spectacol la Teatrul "Mr. Gh. Pastia" , la care vor fi

prezenti si reprezentanti ai comunitatii locale.


Cuzisti celebri


Leopoldina Balanuta - mare actrita a teatrului romanesc

prof.dr Cameluta Beldie - fost rector al Institutului Politehnic Iasi

prof.dr. Elena Firea - fost rector al IEFS Bucuresti

prof.dr. Irina Mavrodin - de la Universitatea Bucuresti, membra a

Uniunii Scriitorilor din Romania

dr. Mihai Mihaila - membru corespondent al Academiei Romane

dr. Gabriel Marcu - coordonator de programe la Apples Computers

SUA

prof.dr. Dan Grobnicu - profesor la Universitatea din Montreal,

Canada

Eduard Koller - doctor in matematica si angajat al firmei Microsoft

(www.eduardkoller.com)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.