Teroristii din scoli, in atentia politiei
Cei care anunta plasarea unei bombe in institutii publice risca sa fie condamnati la inchisoare pentru acte terorism si sa plateasca si daune de zeci de milioane de lei. In ultimii trei ani, din cele peste 40 de alarme false cu bomba care au avut loc in judet, jumatate au afectat activitatea unor unitati de invatamint, iar autorii au fost copii. Aceasta situatie a adus Vrancea pe unul din primele locuri intr-un top intocmit la nivel national.
Politistii atrag atentia ca o mare parte din vina o poarta parintii si profesorii care nu iau masuri suficiente pentru a preveni asemenea situatii. Oamenii legii cred ca amenintarile cu bomba sint favorizate in primul rind de lipsa de control si exigenta din partea familiilor si a cadrelor didactice, avind in vedere ca cei mai multi autori sint elevi. Mai mult, in mediile frecventate de copii, autorul unui astfel de gest este privit ca si cum ar fi un mic Osama Ben Laden, fiind privit cu admiratie si respect. Multi copii considera ca anuntarea unei bombe este "un act de curaj si nu o fapta reprobabila care pune in pericol normalitatea vietii de zi cu zi". Judetul Vrancea a fost dat ca exemplu negativ de catre oficialii Ministerului Administratiei si Internelor la acest capitol. Potrivit unui comunicat de presa dat publicitatii la sfirsitul saptaminii, in ultimele trei zile, politistii din Galati, Mehedinti si Vrancea, continuind activitatile de identificare a autorilor de apeluri telefonice privind amplasarea de bombe sau alte materiale explozive in sediile diferitelor institutii publice, au reusit sa depisteze zece persoane care au comis astfel de fapte. Dintre acestea, sapte sint minori. Comunicatul survine ca urmare a alarmelor cu bomba care au avut loc in ultimele zile in Focsani. Autorii amenintarilor s-au ales cu dosare penale si sint urmariti de procurori. In plus, vor primi acasa si o nota de plata. Politia reaminteste ca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, "amenintarea adresata unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice ori juridice cu folosirea armelor biologice, a materialelor nucleare, a altor materiale radioactive sau a materialelor explozive, in scop terorist, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani”. Astfel de fapte, chiar daca sint false, sint de natura sa creeze grave tulburari ale ordinii publice si implica costuri mari pentru mobilizarea unitatilor de interventie.
Cum devin copiii "teroristi"
Desi in Vrancea s-au intreprins masuri de popularizare a actelor normative care sanctioneaza alarmenele false cu bomba, numarul amenintarilor cu substante explozibile se mentine la un nivel foarte ridicat. De fiecare data, efectuarea controlului tehnic antiterorist a reliefat faptul ca amenintarile telefonice au fost doar glume proaste si nu au avut nici o legatura nemijlocita cu terorismul. Cu toate acestea, legea catalogheaza astfel de acte ca fiind de natura terorista si pedepseste autorul in consecinta. Intrucit fenomenul a devenit ingrijorator, oficialilor din invatamint li s-a recomandat inca odata sa deruleze programe educationale pentru constientizarea elevilor predispusi la asemenea fapte penale asupra consecintelor si riscurilor la care se expun atit ei, cit si familiile lor. Chiar si inspectorul scolar general Enache Mindrescu a pus "pe spinarea" directorilor de scoli si inmultirea anunturilor false cu bomba. "Acolo unde se intimpla inseamna ca elevii nu sint supravegheati si nu li se explica bine consecintele acestui act terorist, care nu poate decit sa aduca la o atmosfera de teama in rindul elevilor si locuitorilor. Acesti elevi o iau in joaca, dar lucrurile sint destul de grave", i-a apostrofat pe directori inspectorul scolar general. Intr-un comunicat de presa, si SRI avertizeaza ca elevii se expun riscului de a avea cazier de la o virsta frageda si, indiferent de virsta, autorii trebuie sa suporte costurile interventiei pirotehnice facute la fata locului. Sumele pot ajunge la zeci de milioane de lei. De asemenea, elevii risca masuri disciplinare radicale, care pot ajunge pina la exmatriculare. In plus, SRI atrage atentia ca exista riscul transferarii fenomenului din sfera falselor amenintari in cea a pericolelor reale, alarmele frecvente avind ca rezulat minimalizarea pericolului in situatii reale, datorita instalarii unui stari de rutina la nivelul personalului didactic si al elevilor.
