FOTO + VIDEO | Tradiții, obiceiuri, superstiții de Sfântul Ilie în Vrancea
Astăzi, 20 iulie, creştinii ortodocşi prăznuiesc marea sărbătoare a Sfântului Prooroc Ilie, cunoscut ca ocrotitor al recoltelor şi aducător de ploi, de grindină, fulgere şi tunete. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.
Se spune că Sfântul Ilie a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se pentru fapta sa, i-a cerut bunului Dumnezeu puterea de a lupta împotriva spiritelor rele. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile şi i-a dăruit un car tras de cai albi şi l-a făcut puternic şi biruitor în faţa spiritelor rele. Când tună şi fulgeră se ştie, Sfântul Ilie pleacă la vânătoare de demoni, trăsnind în toate locurile unde diavolii s-ar putea ascunde. Pentru a se asigura că Ilie nu distruge lumea, Dumnezeu l-a lăsat ciung de mâna dreaptă, l-a asurzit sau i-a scos un ochi - nu se ştie prea bine ce anume i-a făcut - dar şi aşa, Ilie continuă să alunge dracii şi să îi omoare cu lovituri de bici de foc pe care îl ţine în mâna stângă. Tot azi se dă de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme.
În satele vrâncene ziua Sfântului Ilie este păstrată cu sfinţenie, de teamă că sfântul, pornit pe urmele diavolilor, să nu le trăsnească gospodăriile şi să nu le aprindă recoltele, mai ales că e vreme de treierat. Conform tradiţiei, în timpul furtunii, ferestrele şi uşile caselor se închid, pentru ca nici un spirit rău să nu poată intra înăuntru. Aceste obiceiuri vechi de sute si sute de ani sunt respectate şi de gospodarii din Reghiu.
„La noi, la Reghiu, este un obicei, cum se porneşte furtuna, gospodinele închid uşile şi geamurile pentru ca demonii să nu se ascundă în casa asupra căreia Sfântul Ilie să slobozească trăsnetul”, spune doamna Florentina Trifan.
Tot de la strămoşi, se stie că este bine să îţi faci cruce des, deoarece Dumnezeu i-a spus lui Ilie, când i-a înmânat biciul de foc, că poate lovi în orice un singur lucru insa nu are voie sa atingă.
„Din bătrâni se ştie că bunul Dumnezeu a lăsat pe pământ ca Sfântul Ilie să fulgere şi să trăsnescă în toate locurile, mai puţin crucea”.
- De ce? întreb.
„Crucea este sfântă... De aceea este bine ca în timpul furtunii pornite de Sfântul Ilie este bine sa stai la loc luminat şi să faci cât mai multe cruci”, spune Georgiana.
Tot pentru a feri casa de trăsnet este bine să aduci salcie sfinţită de la biserică şi s-o pui la poarta casei.
„Ramurile de salcie te feresc de fulgere şi trăsnete. Aşa facem şi noi acum, ferim gospodăria cu salcie sfinţită la biserică, aşa cum m-a învăţat bunica mea”, spune Cătălina.
Odată bucatele binecuvântate la biserică, doamna Florentina duce de pomană la copii din sat.
„Bogdaproste...”, spun copii gustând din prăjiturile şi fructele care îmbie la mâncat.
„Pe lumea asta să fie a ta, pe lumea cealaltă să fie de sufletul adormiţilor noştri copii din familie”, şopteşte doamna Florentina şi ochii se umplu de lacrimile aducerii aminte.
- Ce aţi pregătit de Sfântul Ilie? întreb.
„Am pregătit colaci, colăcei, pupeze, prăjituri cu fructe, cozonac, pe care le ducem la biserică. Este singura zi in care se dă de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme.
„De Sfântul Ilie se mai dau de pomană şi fructe, primele care s-au copt anul acesta, mere, nuci, mure, caise... Până în această zi fructele nu se mănâncă, să nu se supere sfântul şi să abată grindina asupra livezilor şi pentru a nu primejdui recoltele, spune şi doamna Gina, care le ştie pe toate, ca la carte.
În această zi nu se lucrează. În Reghiu şi copii ştiu obiceiurile pe care părinţii i-au învăţat să le respecte.
„În această zi nu se munceşte, deoarece sfântul se va înfuria şi va da cu tunete şi fulgere. Eu am fost fata cuminte şi aş vrea să nu dea cu fulgere că ne-am îmbrăcat frumos să mergem la biserică, spune Alexandra o copila de doar 8 anişori.
De Sfântul Ilie, vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece.
„Umblau femeile dimineaţa pe rouă, dezbrăcate, cu zăgârna legată de picioare şi luau mana la vite. Cu vrăjitoria lor luau laptele la vaca vecinului”, spune doamna Constantina care a văzut multe la viaţa dumneaei, dar care cunoaşte şi puterea vindecătoare a plantelor culese în această zi sfântă.
„Asta este cicoare, bună pentru ficat; asta e colţul lupului; ăsta e odolean, tot pentru ficat; asta e urzică moartă, bună pentru stomac şi ficat; ăsta este sovârful din care se face un ceai pentru liniştirea nervilor, dar se foloseşte şi la colorarea ouălor de Paşti; asta e codiţa şoricelului din care se face un ceai bun pentru stomac, inimă, tensiune, iar ăsta e lemnul Domnului, bun pentru molii în casă, are un miros foarte puternic. Noi le folosim tot timpul în sat”, mai spune doamna Constantina.
Profetul Ilie, înălţat la cer în carul său de foc, este cel care, împreună cu Moise, îi stă alături lui Iisus atunci când are loc Schimbarea la Faţă, moment care simbolizează începutul apoteozei lui Iisus Fiul Omului.
Celor care îşi serbează ziua numelui, le dorim multă fericire, împlinire şi sănătate, că e mai bună decât toate!
*Zăgârna - Săculeţ de pînză folosit la stână pentru a strecura brânza.
(Janine VADISLAV)
Articol din arhiva ZdV 20 07 2019
