VIDEO + Foto | Tradiţii şi obiceiuri din moşi strămoşi, de Măcinici, în comuna Spulber
Pe 9 martie creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Ziua de Măcinici. Se spune că această zi păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară - 9 martie, pe Stil vechi, hotar între iarnă şi vară - între zilele geroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, 40 la număr, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă. În această zi femeile dau de pomană de sufletul morţilor măcinici, o lumânare aprinsă şi un pahar de vin.
În Vrancea nu-i casă de gospodar în care, înainte de 9 martie, să nu se coacă măcinici. Tanti Stănica, împreuna cu nepoţii ei, pregăteşte cei mai gustoşi măcinici din satul vrâncean Spulber Vale. Dis de dimineaţă se pun la încălzit lângă sobă, făina, drojdia, mirodeniile şi nuca, aşa cum e obiceiul pe aceste locuri de sute şi sute de ani. Anul acesta, tanti Stănica o învaţă şi pe Denisa cum se fac măcinicii, să ştie când va fi nevastă la casa ei. Întâi se cerne făina, apoi...
„Prima dată punem drojdia şi lăsăm oleacă ca să se-nmoaie cu zahar. Pe urma punem ouă, margarina...”, spune tanti Stănica.
- Câte ouă puneţi? întreb
„Punem 4 ouă la kilogramul de făină, punem şi margarină şi ulei, ca să fie aluatul mai fraged şi mai bun.”
Denisa e numai ochi şi urechi, să nu-i scape nimic. Deşi e muncă multă, tanti Stănica spune că nu e obositor, mai ales că o ajută şi nepoţii.
„Secretul unui măcinic gustos este să pui de toate, şi ouă şi esenţă şi zahăr şi, în primul rând, să pui dragoste la ele. Aicea la noi soacrele sunt foarte pretenţioase, să ştie şi fetele să facă măcinici buni”, să ştie să facă de toate, spune tanti Stănica Măciucă.
Cât timp e frământat aluatul, sunt pregătite nucile. Secretul unui măcinic gustos stă şi în calitatea şi cantitatea de nucă folosită, spun gospodinele din sat.
- Îs bune nucile? îl întreb pe nepotul familiei Măciucă.
„Da, îs foarte bune, au coaja subţire, se sparg uşor, iar miezul e foarte gustos, spune Ştefănuţ.
- Cum o să fie măcinicii?
„Anul acesta vor fi cei mai buni!”
După ce a fost frământat bine, aluatul e pus la crescut. Dacă făina e bună, în 20-30 min. aluatul e numai bun de băgat la cuptor.
Până atunci însă, tanti Stănica vrea să ştie dacă nepoata a învăţat reţeta.
„Ca să iasă măcinicii buni, trebuie să punem făină, drojdie, zahăr, ulei, ouă proaspete de casă, margarină sau unt topit, esenţă de rom sau vanilie, după preferinţă şi un strop de dragoste...”, spune Denisa emoţionată.
Când îs gata, fierbinţi încă, măcinicii sunt unşi cu miere de albine, sau însiropaţi şi pudraţi din belşug cu miez de nucă, apoi sunt daţi de pomană.
„Pe lumea asta să fie ai tăi, pe lumea cealaltă să îi dai la morţi”, spune tanti Stănica luminată de lumina blândă a lumânării aprinse, în vreme ce măcinicii trec dintr-o mână în alta.
Pe 9 martie sunt pomeniţi cei 40 de ostaşi care au fost torturaţi în Sevasta Armeniei la începutul secolului al IV-lea. Pentru că refuză să se închine idolilor, sunt supuşi la multe chinuri. După opt zile de temniţă şi tortură, Agricola, guvernatorul Armeniei, porunceşte ca cei 40 de ostaşi sa fie aruncaţi în lacul îngheţat al Sevastiei. Unul dintre ei nu mai poate suporta frigul şi renunţă la credinţa în Cristos, ca să scape de chinurile la care era supus. Cum a ieşit din apă, a murit, dar locul său a fost luat de un alt soldat.
În timpul nopţii, în care mucenicii se aflau în lac, 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât din ceruri deasupra mucenicilor. A doua zi, dimineaţa, ostaşii mucenici au fost scoşi din apa îngheţată. În momentul în care au trebuit să aleagă: "ori Cristos şi muriţi", "ori fără Cristos şi trăiţi", Sfinţii 40 de Mucenici au ales să moară, adică să trăiască în Cristos cel înviat din morţi. Trupurile lor au fost arse, iar bucăţile de oase, care nu au fost mistuite de foc, au fost luate de creştini şi duse în diferite cetăţi spre cinstire.
În tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin. Poate vă întrebaţi, de ce? După tradiţia creştină, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. De aceea, în unele zone, există până astăzi credinţa că aceşti Sfinţi au fost 44.
Din bătrâni se spune că aşa cum va fi timpul în ziua de Măcinici, aşa va fi toată primăvara. Dacă plouă în această zi, atunci şi în ziua de Paşti va ploua. Dacă tună, atunci va fi o vară prielnică tuturor culturilor. Dacă noaptea dinaintea zilei de Mucenici va îngheţa, atunci se spune că va fi o toamnă lungă. ( Janine VADISLAV )
Vizionați în VIDEO de mai jos între minutele 35:53-37-48, un minireportaj pe subiectul măcinicilor din comuna Spulber, județul Vrancea difuzat în emisiunea de știri Focus Prima TV ediția de marți 8 martie 2022 ora 18;00
VIDEO:PrimaTV Romania
Citiți și:Ziua de măcinici - tradiții, obiceiuri și superstiții în comuna Broșteni, județul Vrancea;
FOTO | Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Mucenici, în comuna Soveja;
Mucenicii, între martiriu și Ziua bărbatului
