Viața satului

VIDEO | Cum se păstrează nobila artă a ţesutului în Vrancea, la Bîrsești

Janine VADISLAV
2 feb 2022 5316 vizualizări

În Vrancea, de sute de ani, femeile se îndeletnicesc cu nobila artă a ţesutului. În iernile lungi, sau în zilele în care vremea nu le permitea să lucreze în aer liber, meşteriţele ţeseau păretare, ii sau fotele pe care le purtau la sărbători. Locuitorii zonei de munte au ales să împace moştenirea primită de la strămoşii lor cu iureşul vieţii de zi cu zi. De când e lumea, tradiţiile, obiceiurile, au trecut de la o generaţie la alta aproape pe nesimţite şi s-au păstrat nealterate până în ziua de azi. Mamele şi-au învăţat fiicele, bunicile nepoatele astfel încât bogăţia inestimabilă a satelor nu s-a risipit, mai mult, este transmisă mai departe. Locuitorii din zona de munte aveau un adevărat cult pentru portul lor tradiţional, pentru sărbători şi zilele de duminică, atunci când toată suflarea satului mergea la biserică. Gospodina casei ştia, dinainte de a se mărita, cum trebuie ţinută o casă cu mulţi copii şi bani puţini. De la botoşeii noului născut şi până la hainele de lucru şi cele de sărbătoare erau cusute, ţesute în casă. 

În comuna Bîrseşti nu era casă fără un război de ţesut, iar furca nu lipsea de la brâul femeii care mergea cu vitele la păscut, ori la ţarnă, la cules de ciuperci, ori la clacă, torcând lâna din care era ţesută apoi pânza din care se croiau iţarii şi sumanele, se împleteau ciorapii şi ilicele. În ziua de azi însă, numeri pe degete ţesătoarele din Vrancea, care nu-s mai multe de 5-6, femei în vârstă care încearcă să transmită mai departe tradiţiile strămoşeşti. Tanti Aneta Huşcă, din com. Bîrseşti este una dintre ele. În casa ei, războiul este ţinut la loc de cinste. Şi-a învăţat fetele să lucreze în război, acum e rândul nepoatei, chiar dacă este doar o copilă. 

- Vă mai aduceţi aminte câţi ani aveaţi când aţi intrat prima oară în război? 

„Aveam cam 16 ani. Mama mea lucra şi m-a învăţat şi pe mine. Nu era ca acuma, să te duci la magazin, să cumperi nu ştiu ce. Atunci, dacă ţeseai aveai. Făceai catrinţa, făceai cămaşa, făceai iţari la bărbaţi, cămeşa... Venea Paştele, trebuia să-ţi faci cămaşa, să-ți faci catrinţă de asta. Nu găseai material să cumperi”, spune tanti Aneta Huşcă zâmbind.

Tanti Aneta a lucrat toata viaţa şi nici acum nu se dă dusă din război. Pe vremea tinereţii ei, vara, toată suflarea satului era la muncă, numai iarna se ţesea. Ca să nu stea cu duşumeaua goală, ţesea scoarţe din cârpe vechi. 

„Le tăiam cu foarfecul şi le făceam fâşii - coade - şi după aia le făceam gheme şi le păstram acolo. Puneam războiul şi făceam, noi le ziceam şi păretar şi scoarţe.  Lumea atuncea era mai necăjită, puneau scoarţe şi pe jos şi pe perete. Tineretul preferă covoarele cumpărate de la oraş, dar cine n-are bani foloseşte tot scoarţe ca acum 100 de ani. Erau femei în sat care lucrau pentru a mai câştiga un ban în plus.  Acum sunt din nou la modă”, spune tanti Aneta Huşcă, din comuna Bîrseşti.

- De ce? întreb 

„Pentru că sunt frumoase, le place, da! 

Fiica lui tanti Aneta a intrat în război tot la 16 ani. După căsătorie a plecat în Italia . S-a întors acasă  şi a decis să lucreze alături de mama ei.

„Mama întotdeauna ne spunea c-ar fi bine să intrăm în război, că nu se ştie niciodată ce va fi peste ani şi să ne câştigăm cât de cât pâinea”. 

Acum e rândul Violetei să-şi înveţe fiica arta ţesutului.

„Chiar dacă eu vreau să merg la şcoală, să termin o facultate, vreau să duc şi tradiţia mai departe”, spune fetiţa. care abia ajunge cu picioarele la „iepele” războiului de ţesut.

Suveica e cam mare pentru mâna ei, dar fata nu se dă bătută

Şi prietena Ilariei  vrea să înveţe să ţeasă, pentru că are o dorinţă.

„... Vreau să ţes o scoarţă şi un păritar..., pentru mine”, spune Sandra.

Vecina lui tanti Aneta, care ţese în război de la 10 ani,  spune că pe vremea tinereţii ei femeile torceau tot timpul.

„Cu furca prinsă-n brâu mergeau la câmp, mergeau cu vacile la păscut, la magazin, căci din lână se făceau toate, era materia primă de preţ. Cu lâna toarsă făceau stofă în război. Stofa era folosită pentru iţari. Din anii 70 nu se mai poartă iţari decât la serbare”. 

Violeta are un of, ea spune că ar fi frumos ca măcar în zile se sărbătoare sa  vină localnicii în port popular la biserică, aşa cum se întâmplă la Valea Sării, localitate aflată la câţiva km. de Bîrseşti.

„În ziua de astăzi, la noi, doar cele bătrâne, poartă catrinţă neagră la biserica”, spune Violeta.

Femeile tinere ar mai fi interesate de această meserie veche de când lumea - şi-ar învăţa - numai că, nu mai sunt meşteri care să le facă războaie de ţesut. ( Janine VADISLAV )

Urmăriți în VIDEO de mai jos între minutele 33:00-35:42, un reportaj pe acest subiect difuzat în emisunea de știri Focus Prima TV dim 30 ianuarie 2022  

VIDEO:PrimaTV Romania

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.