VIDEO | Cum se face cea mai bună dulceaţă de căpşuni la Căpătanu, pe Valea Milcovului
Pe Valea Milcovului, în Vrancea, s-a dat startul la prepararea dulceţei de căpşuni. Gospodinele se pregătesc cu câteva zile înainte, respectând un ritual anume moştenit de la mamele şi bunicile lor. Dulceaţa e făcută doar din căpşuni crescute natural, fără strop de substanţe chimice, culese de dimineaţă, proaspete, gustoase şi parfumate.
În satul Căpătanu nu-i casă care să nu aibă în grădină şi o brazdă frumoasă de căpşuni. Când se coc, exact cât trebuie, nici prea-prea, nici foarte-foarte, sunt culese de gospodine şi pregătite pentru acest moment magic al sezonului. În bucătăria doamnei Gabriela Melu - Butu focul este aprins, căpşunile proaspăt culese sunt curăţate de frunzuliţe, spălate şi tăiate în două, sau patru, în funcţie de mărimea fructului. Ajutorul ei de bază este Sorana, mezina familiei. Căpşunile nu trebuie să fie prea coapte, ca să rămână întregi când dulceaţa este gata.
„Le spălăm foarte bine, le tăiem în jumătate, chiar şi sferturi, în funcţie de căpşună. Îmi place să rămână cât mai întregi şi culoarea să rămână frumoasă la siropul de la dulceaţă”, spune doamna Gabriela.
O ajută la treabă Sorana, mezina familiei, care bucătăreşte ca „un om mare”, cum se spune în popor.
„Îmi place s-o ajut pe mama la gătit, dar cel mai mult îmi place să gust din dulceaţă,” spune fetiţa râzând, dar nu se dă dusă de lângă ceaunul cu dulceaţă.
În zona de munte este ceva obişnuit ca fetele să înveţe de mici să ajute la treabă. Doamna Gabriela şi surorile ei au început de pe la 7 ani să ajute în bucătărie, iar Sorana S**I sora ei mai mare urmează exemplul.
- Câţi ani aveau fetele când le-aţi învăţat să gătească? o întreb pe doamna Simioana, mama Gabrielei.
„8-9 ani... Făceau ciorbiţă, mămăliguţă, făceau curăţenie...”
- Dar dulceaţă, când au început să facă?
„Mai târziu oleacă,” mai spune doamna Simioana.
Focul este aprins, cratiţa de dulceaţă scoasă din cămară.
„Reţeta mea este foarte simplă, foarte veche şi naturală, pentru că -mi place să-mi aduc aminte de reţeta bunicii. Nu avem nevoie decât de cantităţi egale: 2kg de căpşuni curăţate şi tăiate, 2 kg de zahăr, o lămâie, opţional zahăr vanilat. Secretul acestei reţete este faptul că nu ţin pasul cu reţete moderne, o să fac, cum se spune în popor, „zahărul legat”, o să fac un sirop din zahăr”, spune doamna Gabriela.
Într-o cratiţă cu membrana groasă şi fundul gros se pune zaharul şi 500gr. apă. Cât fierbe zahărul, se mestecă tot timpul cu o lingură mare, iar pereţii cratiţei se şterg cu un burete umed, pentru că zahărul de caramelizează şi schimbă culoarea siropului. Când siropul este gata, se adaugă căpşunile.
„Adăugăm lămâia. Lămâia are un rol foarte important, că rezistă în timp dulceaţa, nu se zahariseşte. Îmi place să aibă culoarea roşie, siropul să aibă aspectul acela viu colorat.”
Mamă şi fiică, gustă, pe rând din dulceaţă. „Hmmm..., e bun” spune Sorana. Gustă şi tu, îşi îndeamnă fetiţa, mama, Cum e”?
„E bună, bună...” spune doamna Gabriela râzând.
Dulceaţa e gata, cu căpşunile rămase, doamna Gabriela şi Sorana pregătesc o tartă.
Aveţi o reţetă specială? întreb.
„Nu ştiu dacă e specială, dar gustul este excelent... Avem nevoie de următoarele ingrediente: 5 ouă, 150gr. ulei, 400gr. zahăr, 400gr făină, 400gr. iaurt, chefir sau smântână. Eu am ales lapte bătut, făcut în casă. Punem apoi aromele, zahărul vanilat, amestecăm bine, bine, punem esenţa de vanilie, de lămâie, făina şi laptele bătut. Compoziţia de bate cu telul până se omogenizează bine şi se toarnă în tavă, neapărat să aibă o formă de inimă.
Cât stă la copt, nici nu ştim când trece timpul, tarta cu căpşuni este gata.
„Aceasta este tarta de duminică, când ne strângem cu toţii la masă, cu căpşuni din grădina noastră, frumoase şi gustoase”, mai spune doamna Gabriela Melu - Butu, din satul Căpătanu, de pe Valea Milcovului.
Din bătrâni se spune că tarta cu căpşuni din prima recoltă, adusă la masa de sărbătoare ţine familia unită tot anul. ( Janine VADISLAV )
