Viața satului

Ultimul meşter care mai face cimpoaie în Vrancea

Janine VADISLAV
23 ian 2018 2619 vizualizări

Ion Stanciu, din comuna vrânceană Nistoreşti:”Generația noatsră a fost cea mai bună”

Nenea Ion Stanciu, din comuna vrânceană Nistoreşti este, la 72 de ani, ultimul meşter care mai face cimpoaie. Din cimpoi se cânta la horă, la bal, la şezătoare, la Paşti şi de Crăciun. În viaţa sa a lucrat 400 de cimpoaie. A avut şi ucenici şi s-a bucurat că are cine duce tradiţia mai departe, dar tinerii au plecat departe de casă, pentru un trai mai bun.

A iubit muzica de mic, dar părinţii nu au avut bani să-l trimită la şcoală, la oraş. La şase ani şi-a făcut un fluier la care cânta când îl trimiteau părinţii cu oile la păscut, sau după apă, la pârâu. Dar ambiţia lui însă era să-şi facă un cimpoi, instrument tradiţional în zonă.

„Fac cimpoaie de când aveam 7 ani şi am ajuns la etatea de 72 de ani.

-  Mai face cineva cimpoaie? 

„Nu mai face nimeni, nu mai face... Cine să facă? Bătrânii s-au dus, tinerii îs plecaţi prin toată Europa, la muncă. În Nistoreşti n-ai din ce trăi...”, spune cu năduf nenea Stanciu ai cărui copii sunt la muncă în Grecia.  

Nenea Stanciu este cunoscut în toată ţara pentru cimpoaiele lui. I s-a dus vestea până-n îndepărtata Australie de unde, un turist care l-a găsit pe internet, a venit să-l cunoască. Lucrul la cimpoi este migălos şi de mare precizie. Importantă - spune meşterul - este pielea de ied sacrificat la Paşti, din care se face burduful. Se fasonează cu pricepere după care se dă cu sare şi se ţine 15 zile la o temperatură de 25- 30 de grade. Când pielicica este gata, meşterul trece la treabă.  

„Încep să lucrez  cimpoiul dinlăuntru, să nu se vază. Îl leg, îl întorc pe dos, aicea pun caraba, bâzoiul, şi aicea capul. Părţile componente sunt 3 ciubuce, caraba, bâzoiul şi suflătoarea, spune meşterul Ion Stanciu.

-  Din ce sunt făcute? întreb.

„Numai din lemn de tisă. Îl ţin un an de zile la umbră, se usucă mai bine. Nu trebuie să stea în soare, crapă! Apoi încep să-l lucrez la strung.”

Nenea Stanciu spune că lemnul de tisă are o rezonanţă foarte buna, iar sculele cu care-l lucrează sunt făcute de el însuşi: sfredelul, custurile şi fierăstrăul. Dacă la un cimpoi bâzoiul nu este acordat cu caraba, nu te ia nimeni în seamă. Trebuie să fie bine acordat”

Lucrează. cam două cimpoaie pe lună pe care le vinde cu 300- 450 lei, în funcţie de mărime. Ucenici nu mai are şi se teme că nu va avea cine duce tradiţia strămoşească mai departe.

„Asta-i treaba, generaţia noastră a fost cea mai bună, cea mai frumoasă. Acum  nici nu se mai cântă cum se cânta în vremea tinereţii mele”, oftează meşterul.

Numai Vasile, electrician de meserie, om în toată firea, mai vine în atelierului meşterului, doar o fura ceva meserie.

„Aş vrea s-o învăţ şi pe asta, îmi place foarte mult, numai că meseria de electrician mă duce deseori departe de casă. Când mă întorc, o iau de la capăt.  Eu îmi dau silinţa, iar nenea Ion mi-a spus multe dintre secretele care fac un cimpoi bun,” spune Vasile Răileanu, unul dintre localnicii care n-ar vrea să nu se mai audă cântecul de cimpoi pe culmile de munte.

Primarul localităţii, mare iubitor al tradiţiei strămoşeşti, trece deseori pe la nenea Stanciu, dornic să vadă ce a mai lucrat, să mai asculte o melodie cântată ca la Nistoreşti.

„Ne bucurăm  că nea Stanciu este încă în putere şi se mai preocupă de aşa ceva, altă speranţă decât la el, nu e! Tinerii au plecat în ţări străine, vorba poetului...” spune Ion Gogoriţă primarul comunei  Nistoreşti.

Meşterul Ion Stanciu a făcut multe instrumente muzicale la viaţa lui: trişca, ocarina, fluierul, cavalul, dar şi cimpoiul  cu trofeu ( capul de ied ), unic în ţară.  Casa este un adevărat muzeu, împodobit  de ţesăturile Măgdălinei Stanciu, soţia lui nenea Ion. ( Janine  VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.