Tradiții și obiceiuri din Joia Mare, în Vrancea / Încondeiatul ouălor
Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu, galben, verde sau albastru. Culoarea roşie este cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Legenda spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, ar fi spus celor de faţă: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi. Tradiţia spune ca ouăle se înroşesc în ultimele trei zile din post, dar mai ales în Joia Mare. Joimăriţa este spaima fetelor care se grăbesc să toarcă toată cânepa şi să înroşească toate ouăle, ca să nu le prindă această zi cu treburile neisprăvite. În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În această seară creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.
În satul vrâncean Rotileşti, comuna Cîmpuri, se ţine cu sfinţenie o tradiţie veche de sute şi sute de ani. În Joia Mare se încondeiază ouăle pentru a întâmpina Sfântul Paşte. Tot acum, codanele sunt iniţiate în taina încondeierii ouălor. Întâi se aleg ouăle, să nu fie crăpate, apoi se spală bine şi după ce au fost spălate bine, ouăle se pun la fiert.
„Miruna, spune tanti Lia, pune ouăle în oală..., aşa, toate, toate...”
Dar cea care astăzi îşi învaţă nepoatele este mătuşa Mariana Pătulea, care cunoaşte multe taine. Nimeni nu încondeiază ouăle de Paşti ca mătuşa, iar acum a venit momentul să transmită tradiţia mai departe, la nepoate, iar nepoatele, când vor fi la casele lor, să-si înveţe fetele.
„Ana, tu ştii să încondeiezi ouă?”
„ Nu, acum încerc prima oară”, spune Ana.
„Uite-aşa se ţine oul, cu toate degetele... Uite aşa se tine chişiţa..., „condeiul” nostru cu care „scriem”, modelul pe ouă”, spune mătuşa Mariana.
Fetele sunt învăţate apoi cum să împartă oul pentru a trasa modelul.
„Ca să lucrezi mai bine cu el, să-i faci forma”, spune mătuşa Maria Pătulea.
- Cu ce trasaţi? întreb.
„Cu ceară cu ajutorul chişiţei..”
Mătuşa Mariana explică pe îndelete, cu multă răbdare, după care le pune în palmă primul ou pe care-l vor încondeia pentru ziua de Paşti.
„Punem într-un vas ceara de albine, o colorăm cu negru, o punem la încălzit şi apoi lucrăm cu chişiţa. Împărţim oul în patru, să-l putem colora mai uşor.”, spune mătuşa Mariana.
Modelele folosite sunt cele tradiţionale în zonă: frunza de stejar, frâul calului, curcubeul, calea rătăcită, iar culorile sunt obţinute din plantele adunate de peste vară. Înainte însă de a le pune la fiert, tanti Lia Puşcaşu se asigură că fetele ştiu ce au de făcut. În mod tradiţional se colorează în roşu, verde, albastru şi galben.
„Din ce se face culoarea verde? întreabă tanti Lia.
„Verdele se face din frunză de nuc, frunză de măr dulce, răchiţică şi alior”, spune Ana.
„Culoarea roşie”? întreabă tanti Lia.
„Se face din sovârf, cimbrişor, frunze şi flori de măr şi frunze de măr roşu, spune Andreea.
„Culoarea galbenă se face din brânduşă, foi de ceapă, frunze de agud, sunătoare..., spune şi Ramona.
„Bravo fetelor, le laudă tanti Lia, acum cred că tradiţiile noastre vor fi pe mâini bune.
În acest an, la încondeiat a fost acceptat şi un băiat care a făcut o adevărată pasiune pentru acest obicei.
- A mai rămas o culoare? întreb.
„Da, culoarea albastră se face din viorele, care înfloresc primăvara. La noi în pădure este plin de flori. Dar mie îmi place să încondeiez cu roşu, sângele Domnului nostru iIisus Hristos.”, spune Daniel.
Culorile sunt pregătite, ouăle fierte... Ce facem mai departe?
Acum le colorăm şi după ce aţi terminat de colorat, le dăm la răcit, să se-ntărească ceara”, spune mătuşa Mariana.
- Au făcut treabă bună? întreb.
„Au făcut, vor fi bune gospodine pe la casele lor. Aşa cum au fost bunicile şi mamele noastre, vor fi şi fetele şi nepoatele noastre. Sângele apă nu se face. Musai ducem tradiţia mai departe, e tot ce avem mai frumos în viaţa satului nostru”, mai spune mătuşa Mariana.
Ramona încondeiază ouă pentru prima oară şi este tare mândră de cum i-au ieşit.
„E foarte frumos, dar e şi greu.
- Ai învăţat ceva?
„Da, la anu le fac singură.
- Ce-o să faci cu ouăle încondeiate? întreb.
„Am să le duc la biserică de Paşti”, mai spune Ramona.
Când sunt gata, ouăle sunt lustruite cu ulei sau grăsime şi apoi aşezate în coşul pe care-l vor duce la biserică în prima zi de Paşti.
„De-abia aştept să vină Paştele, să mergem la biserică cu ouăle şi părintele să le binecuvânteze. Aşa, ouăle vor avea cel mai bun gust...”, spune Daniel.
- Mai ales că le-ai făcut tu, nu-i aşa? întreb.
„Mai ales..., spune Daniel zâmbind fericit.
Din bătrâni se spune că în această zi nu se spală rufe, pentru că li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană. Conform tradiţiei, din Joia Mare până în ziua de Paşti nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toacă. ( Janine VADISLAV )
