Viața satului

Galerie foto | Ziua IEI în Țara Vrancei.Prin Vidra, via Tichiriș, la Paltin

Romeo-Valentin MUSCĂ
24 iun 2019 2744 vizualizări

Sărbătoarea IEI începută sâmbătă de grupurile „Șezătoare” în Focșanii Moldovei, reședința fostului Ținut al Putnii, s-a împlinit duminică, prin două momente de excepție, la intrarea în Vrancea arhaică și în inima Țării Vrancei.

Așa cum poposeau la „Poarta Vrancei” răzeșii, grupurile „Șezătoare” și invitații acestora au oprit pentru câteva ceasuri în curtea primitoare a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Vidra. Gazde le-au fost sătenii îmbrăcați în straie populare, în frunte cu Silviu Pintilie, primarul localității, preotul paroh Ștefan Aga, pr. Nicolae Soare și pr. Aurel Boțan – Protoiereul de Focșani. Cuvintele sunt de prisos pentru a exprima starea de spirit, dar imaginile vorbesc de la sine despre magia culorilor și arta populară din Țara Vrancei, trăite la timpul prezent. Etnologul Ion Cherciu și mentorul „șezătoarelor” – Nelu Dumitrescu le-au explicat invitaților particularitățile iei vrâncene, Victoria Bizon a oferit premii, iar preotul Ștefan Aga a ținut un cuvânt despre înaintașii care au adus până în zilele noastre aceste tradiții. La sfârșit, parohul i-a omenit pe toți după obiceiul locului la casa praznicală.

La Paltin, cu popas la Tichiriș

Drumul de la Vidra la Paltin trece invitabil prin Tichiriș, satul natal al eternului îndrăgostit de IILE Vrancei, Nelu Dumitrescu, astăzi locuitor al Stuttgartului, care a profitat de ocazie să invite „șezătoarele” în casa copilăriei. Însă destinația finală a fost Muzeul Ethnografic din Paltin, care adăpostește o colecție fabuloasă de ii și obiecte tradiționale vrâncene. Doamnele au fost întâmpinate de Grupul de fluierași din sat, „secundați” de prof. Ionel Tătaru – directorul Școlii din Paltin și Drăguța Răduță Miloiu, curatorul Muzeului Etnografic din localitate. Din nou, cuvintele sovejanului Simion Mehedinți sunt valabile: „Nu poate statul, ce poate satul!”. Slavă Domnului, satul românesc este încă viu, morți sunt politicienii care i-au cântat de mult timp prohodul, uitând că satul românesc are puterea să se regenereze. Dovada este sărbătoarea iei în satele Țării Vrancei, unde Școala, Biserica și Obștea satului sunt pilonii pe care se sprijină tradițiile românești. Politicienii vin, iau votul țăranilor, pleacă în Parlament și 4 ani nu-i mai vede nimeni. Preotul, primarul și învățătorul/profesorul/directorul Școlii rămân alături de țărani, și la bine și la rău. Sărbătoarea IEI a fost o odă adusă satului românesc, muncii migăloase a femeii, care a dus mereu greul casei, „a făcut din tei, curmei” și nu pare a fi făcută din „coasta lui Adam”, ci direct de Cel de Sus, ca în filmul „Et Dieu... créa la femme”. Lor, Doamnelor, li se cuvin cele mai frumoase cuvinte de mulțumire. Sunteți geniale! (Romeo-Valentin MUSCĂ)     

Foto preluate de pe profilurile de Facebook : Gheorghe Rotaru, Liviu Lazăr, Angela Silion și Victoria Bizon

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.