Viața satului

Galerie foto | Tradiții și superstiții din prima zi de Crăciun în Vrancea

Janine VADISLAV
25 dec 2018 4544 vizualizări

De sute şi sute de ani, poate mai mult, prima zi ce Crăciun se petrece în familie.

Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului, aşteptată cu mult drag tot anul, este momentul reunirii familiei şi a bucuriei de a lua masa împreună cu cei dragi. În Vrancea, tradiţia spune că prima zi de Crăciun petrecută în familie aduce sănătate şi belşug în toate. De dimineaţa se merge cu familia la biserică, apoi vin acasă şi se bucură de bucatele pregătite. Bătrânii spun că astfel familia va rămâne unită şi va avea noroc şi sănătate încă un an de acum înainte.

În localitatea vrânceană Căpătanu, tradiţia este păstrată cu sfinţenie, transmisă din generaţie în generaţie. Aşa este şi în familia soţilor Iulia si Cristinel Năstasă, care-şi aşteaptă mama şi nepotul cel mare, venit în vacanţă. De cu seară, gospodina fierbe mai multe feluri de bucate de post şi de dulce, ca să rodească grânele şi grădinile toate în anul care vine. De dimineaţă, coşul cu merinde, în care se pune câte puţin din toare, este dus la biserică pentru a fi binecuvântat.

„Am pregătit bob fiindcă e de saţ, am pregătit prune fiindcă sunt dulci şi-l îndulcesc pe om, peşte, că am mâncat în post, friptură, sarmale şi gâlbaj, pentru că fără ele Crăciunul nu e Crăciun. Am pregătit şi un pahar de vin, pâine, cozonac, fructe”, spune  doamna Iulia.

Cu coşul plin de bunătăţi merg la biserica, unde este binecuvântat de preot, după care se întorc acasă bucurându-se de zăpada care s-a aşternut în strat gros, semn de bogăţie în anul care vine. Oaspeţii sunt aşteptaţi cu multa emoţie căci cei doi soţi nu şi-au mai văzut mama de ceva vreme şi nici nepotul cel mare, plecat la studii, la oraş.

„ Acasă sunteţi?”, ciocăneşte bunica Georgeta la uşă.

„Acasă, acasă”, spune domnul Cristinel grăbind să-şi îmbrăţişeze mama.

„La mulţi ani, sărbători fericite, multă sănătate să vă dea Dumnezeu! Ce fac copiii? Ia uite ce mari s-au făcut!”

Bucuroşi de revedere se aşează la masă, nu înainte însă ca bunica să spună rugăciunea, după care face cruce si deasupra bucatelor.

„Sănătate, bucurie, pace şi linişte.!” spune ea privindu-i pe toţi cu drag.

În prima zi de Craciun, în zona de deal bogată în livezi, e obiceiul ca pomii care nu rodesc să fie ameninţaţi cu toporul. Oamenii spun că de teamă, pomii se pun pe rodit. Pe domnul Cristinel îl ajută şi nepotul Ionuţ.

„Dacă nici la anu nu faci caise, te tai!  Dacă nici la anu care vine nu faci caise, la foc cu tine...”, ameninţă băiatul.

„Lasă-l, l-ai ameninţat destul, la anu o să facă o căruţă de caise”, spune râzând domnul Cristinel.

Din bătrâni se spune că aşa cum va fi prima zi de Crăciun, aşa va fi vremea şi de Sf. Vasile. 

La Crăciun bătrânii satelor apreciază lunile anului, bogate sau sărace în precipitaţii.  Aceste prognoze sunt numite calendare: din foi de ceapă, din coji de nuca, din cărbuni aprinşi. Cel mai  cunoscut este calendarul din foi de ceapă. Tehnica  ghicitului în calendarul din foi de ceapă, spunea ilustrul Ion Ghinoiu, cercetător la  Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, cuprinde mai multe operaţiuni: tăierea unei cepe mari în două părţi egale; alegerea unui număr de 12 foi, de curăţarea pieliţei de pe partea  interioara; botezarea foilor de ceapă cu numele lunilor anului; punerea sării pisate în cupe, în cantităţi egale; aşezarea lunilor anului la rând, începând cu ianuarie, în camară sau între ferestrele locuinţei. Dimineaţă se citeau, după cantitatea de apă strânsă în cupele foilor de ceapă, lunile ploioase sau secetoase ale anului.

Pentru prognize mai scurte, o săptămână, o zi sau chiar un moment al zilei, este consultat calendarul vietăţilor - oracol, care îşi modifică comportamentul la schimbarea presiunii şi umidităţii atmosferice: porcul, şoarecele, albina, cocoşul sau furnicile.( Janine VADISLAV )

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.