Viața satului

Galerie foto | Tradiții, obiceiuri și superstiții din prima zi de Paști în satul Căpătanu, comuna Broșteni

Janine VADISLAV
28 apr 2019 2247 vizualizări

Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi îmbucurătoare sărbătoare de peste an este sărbătoarea Paştilor, sau Învierea Domnului. Sărbătoarea Paştelui, sărbătoarea luminii şi a bucuriei, şi-a păstrat nealterată, magia şi sfinţenia fiind un moment de linişte sufletească şi de apropiere de familie. Din momentul săvârşirii Învierii Domnului nostru Iisus Cristos, salutul obişnuit este înlocuit cu cel de "Cristos a  Înviat", la care se răspunde,  "Adevărat a Înviat", salut păstrat până la Înălţarea Domnului. Un obicei vechi de când lumea, spune că în această zi trebuie să te speli cu apă neîncepută, adusă de la fântână, în care se pune un ou roşu, un ou alb, un ban de argint  şi flori, să fie toţi din casă frumoşi, roşi în obraji, cum e oul încondeiat şi florile de primăvară.

Prima grijă în această dimineaţă e pregătirea coşului cu bucate alese, care va fi dus la biserică şi binecuvântat de preot. Gabriela Butu, din Căpătanu are totul pregătit.

„Punem cozonac, mergem la biserică să-l binecuvânteze părintele. Punem drobul, o căniţă de lut cu vin, oua roşii şi pască”, spune gospodina noastră.

În satul vrâncean Căpătanu e obiceiul ca prima zi de Paşti să se petreacă în familie, alături de părinţi, copii, fraţi şi nepoţi. Gabriela şi Sorin abia aşteptau să vină Paştile, să li se umple casa de rude şi prieteni. Dis de dimineaţă, Gabriela a pregătit coşul cu bunătăţi: ouă încondeiate, cozonac, drob de miel, vin si pască, după care a mers cu soţul ei la biserică, să fie binecuvântat de preot.  După ce s-au închinat şi au sărutat icoanele,  părintele a binecuvântat bunătăţile făcând o cruce mare deasupra coşului.

Tot după tradiţie, astăzi întreaga familie  îşi clăteşte  obrazul  cu apă neîncepută, adusă în zori de la fântână în care se pun, după un obicei vechi de sute de ani, un ou roşu, un ou alb, un  ban de argint şi o floare.

„Oul roşu reprezintă Învierea lui Cristos. Se spune că dacă se vor clăti cu această apă, fetiţele noastre vor fi roşii la faţă tot restul anului. Oul alb, reprezintă  puritatea şi sănătatea, asta înseamnă că vom fi sănătoşi tot anul.  Punem şi un bănuţ de argint, ca să avem belşug în casă şi o floricică, ca sa fim proaspeţi şi voioşi cum sunt florile primăvara. Cristos a Înviat!” , spune Sorin Butu, soţul Gabrielei.

„Adevărat a Înviat!”  răspund fetele.

Apoi, întreaga familie pregăteşte masa festivă la care vor participa părinții , fraţii, nepoţii şi finii. În curte, Sorin  încinge grătarul.

- Ce aţi pregătit? întreb.

„Am pregătit, cum am învăţat la mama acasă, drobul de miel, sărmăluţe-n foi de viţă şi de varză fierte în oală de lut, în cuptor, cum am văzut la mama mea, friptură pe grătar, crochete şi mini-pateuri pentru fetiţe Avem ouă roşii, cozonac şi pască, tot ce este tradiţional de Paşti.”, ne spune Gabriela Bută.

La prânz sosesc invitaţii. Prima este mama lui Sorin, care abia aştepta să-şi vadă nepoatele.

„Bine v-am găsit fetele mele, veniţi să vă pupe Bica. Doamne, ce dor mi-era de voi! Da cuscra mea, unde e?” , spune bunica Lucreţia căutându-şi cuscra din priviri.

„Mămica, vino încoace, hai, că a venit Bica. ”, spune Gabriela.

Cele doua mame se îmbrăţişează cu foc semn că între ele este o strânsă prietenie, după care admiră aranjamentul de sărbătoare, dar şi ţinuta nepoatelor care poartă superbe costume populare, la fel de frumoase ca si cele purtate de părinţii lor, Gabriela şi Sorin.

Înainte de a se aşeza la masă, mezina familiei spune rugăciunea.

„Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească -Se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă- ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noștri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Amin.”

„Cristos a Înviat!”, spune Sorin ciocnind un ou roşu.

 „Adevărat a Înviat!”, răspund cei care, în această zi luminată, îi sunt alături.

- Bica Lucreţia, aşa aţi sărbătorit mereu de Paşti, aşa  e tradiţia la dumneavoastră?

„Aşa a fost întotdeauna. Când eram mai tânără veneau la mine părinţii mei, fraţii, nepoţii. Nu lipsea unul. Vin şi acum, câţi au mai rămas, dar vin mai de departe... Aşa e situaţia acum, te duci acolo unde poţi avea un trai mai bun. Acum venim noi la copii şi vă spun cu toată sinceritatea, abia aşteptam să-mi văd nepoţelele.”

Un pahar bun de vin roşu deleagă limbile si deschide sufletele aşa că, petrecerea poate începe, căci nimic nu-i mai bun pe lume decât iubirea şi buna înţelegere în familie.

În Căpătanu există credinţa că nu e bine să dormi în ziua de Paşti, că-ţi ia strigoiul anafura dintre dinţi, o vinde diavolului şi nu mai ai noroc în casă. Puteri deosebite i se atribuie şi lumânării de la Înviere, care este păstrată şapte ani, fiind aprinsă doar dacă e grindină, furtuni, sau mari primejdii.( Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.