Galerie foto | Colindatul la vrânceni: Colindul copiilor de la Jitia și Broșteni
În satul Jitia, colindiţele de 8-9 ani pornesc de dimineaţă prin zăpadă să-şi colinde rudele, vecinii, prietenii. Nu uită niciodată să treacă s-o colinde pe doamna învăţătoare care, mai bine de 40 de ani, i-a învăţat pe copiii satului scrisul şi cititul.
„Primiţi colindul?” se aud vocile vesele ale copilelor.
„Primim, primim...”, răspund doamna Smaranda şi domnul Nicolae Noapteş.
„Bună dimineaţa la Moş Ajun, la Moş Ajun,
Şi mâine cu bine la Moş Crăciun, la Moş Crăciun...
Am venit şi noi odată, la un an cu sănătate,
Domnul sfânt să ne ajute la covrigi şi la nuci multe,
Bună dimineaţa la Moş Ajun, la Moş Ajun,
Şi mâine cu bine la Moş Crăciun, la Moş Crăciun.
Moş Crăciun e om bătrân şi ne-aduce nouă-n sân
mere, pere, nuci, covrigi şi-o bucată de şorici,
Bună dimineaţa la Moş Ajun, la Moş Ajun
Şi mâine cu bine la Moş Crăciun, la Moş Crăciun...
Ne daţi, ori nu ne daţi?”
După aşa colind frumos şi răsplata e pe măsură.
- Ce aţi pregătit pentru copii? întreb.
„Mere, pere, nuci, covrigi..., spune doamna învăţătoare.
- Aşa se dă la dumneavoastră? întreb.
„Aşa se dă la noi. Nu ne ocolesc niciodată copiii noştri”, mai spune doamna Smaranda Noapteş privindu-le pe fetiţe cu mare drag.
Soţul doamnei învăţătoare, fostul primar al comunei, Nicolae Noapteş, spune că tradiţia s-a păstrat neschimbată de pe vremea copilăriei sale.
„E o tradiţie la noi, aşa umblam si eu cu colindul toata ziua.”
- Bani primeaţi vreodată? întreb.
„Primeam şi bani, îi împărţeam între noi, înainte de a ne retrage pe la casele noastre, spune râzând domnul Noapteş.
În satul Broşteni copiii pornesc mai spre seară. Vremea e numai bună şi, deşi nu e ger, zăpada scârţâie sub talpă.
„Primiţi colindul?” se aud colindătorii de peste tot.
„Primim, primim!”
Gazda e pregătită să-i primească pe colindători lângă bradul împodobit.
„Bună sara, bună sara gazd-aleasă,
Ne primeşte, ne primeşte în a sa casă.
Că nu vrem, că nu vrem ca să şedem,
Numai să vă, numai să vă colindăm.
E Crăciun, e Crăciun şi noi venim,
La tot omul, la tot omul cel creştin.
Vestea Naşterii, vestea Naşterii să o dăm,
Pe Domnul să-l lăudăm, să-l lăudăm...”
„Pentru că aţi cântat atât de frumos colindul, noi o să vă răsplătim cu câteva daruri din străbuni, covrigei, nuci...” spune doamna Luminiţa Sbârciog.
Gazda îşi aminteşte cu emoţie de vremea în care, copil fiind, cetele de colindători erau aşteptate cu porţile deschise de vecini, de neamuri.
„Abia aşteptam să primim şi bani şi cadouri şi nuci”, spune râzând.
- Ce-aţi dori să vă aducă Moş Crăciun? întreb.
„În primul rând sănătate la toată lumea şi la toată familia mea.”
- Şi pentru toţi românii?
„Un trai mai bun.”
Se spune că în seara de ajun cerurile se deschid, să asculte şi îngerii colindele care vestesc, precum în cer aşa şi pe pământ, Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Cristos. Atunci se aude o toacă de sus şi încep să cânte cocoşii.
Articol republicat, prima publicare în Ziarul de Vrancea a fost pe 24 decembrie 2018
