Viața satului

Galerie foto | A Treia Zi de Crăciun în Vrancea. În satul Arva, comuna Broșteni, gospodinele pregătesc Pâinicile Sfântului Ştefan

Janine VADISLAV
27 dec 2018 2267 vizualizări

Întotdeauna, în a treia zi de Crăciun, Biserica ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhimandrit Ştefan, cel care a vestit şi a mărturisit credinţa în Cristos. În limbă greacă, Ştefan înseamnă „coroană”. Datorită râvnei şi credinţei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârşi minuni şi de a arăta semne mari în popor. Sfântul Ştefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în faţa Sinedriului, un tribunal la vechilor evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar şi de faptul că strică Legea lui Moise.

În această zi gospodinele din Vrancea coc Pâinicile lui Ştefan. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se împart, de obicei, copiilor săraci. În satul Arva gospodinele pregătesc de zor pâinile pe care le vor da de pomană. Şi în casa Mirelei e zarvă mare. Împreuna cu Nicoleta, fiica mai mare, pun „ţara” la cale, să le iasă totul bine şi la timp, iar coptura să fie delicioasă. Pentru că are in familie un Ştefan, Mirela are mare grijă să nu-i  lipsească din casă aceste dulciuri. 

În  timp ce Mirela cerne făina, Nicoleta aduce sarea, zahărul, drojdia şi puţină apă călduţă. De asta data asta trebuie să înveţe şi  Nicoleta, cum să le pregătească, mâine, poimâine se mărită!

„Cu apa călduţă, nici prea fierbinte că opărim făina, facem maiaua....”

- Cum se face aluatul de pâinici? întreb.

„Aluatul de pâinici îl facem exact ca la cozonac: făină, drojdie, sare, zahăr  şi  câteva ouă bătute spumă”.

Mirela spune că frământatul este foarte important, să crească aluatul cât trebuie,  să iasă pâinicile pufoase, numai bune de mâncat.

„Mama mea m-a învăţat. Mama ştie de la bunica mea. Astăzi am bucuria să-mi învăţ copila. Dumnezeu mi-a dat putere şi sănătate s-o învăţ şi pe ea să ducă această tradiţie mai departe. ”

Când aluatul a crescut suficient, mamă şi fiică încep să facă pâinicile, pe care le aşează apoi în tavă, la crescut. În acest timp cuptorul este lăsat la încălzit. Mama îşi încurajează fiica, „Perfect, le faci chiar mai bine decât mine, spune Mirela.

În această zi nu se coase, nu se spală, nu se face curăţenie Dacă munceşti îţi vei alunga singur norocul din casă. Dacă totuşi eşti nevoit să dai cu mătura, duci gunoiul la pomi, ca să fie roditori. Neapărat ţine bani în buzunare. Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune şi iertare. Cei care sunt certaţi cu prietenii, vecinii, fraţii, neamurile între ele, trebuie să se împace în aceasta zi.

Mama şi soacra Mirelei, care aduc daruri nepoţilor, profită de ocazie să pună capăt gâlcevei, pe care o aveau de ceva vreme.

„Cuscră, azi e Sfântul Ştefan, bine că ne-am împăcat”.

„Bine ai venit sănătoasă, răspunde soacra Mirelei, să fim iertate, să ne meargă bine tot anul!”

Calde încă, abia scoase din cuptor, pâinicile Sfântului Ştefan se dau de pomană copiilor săraci.

Superstiţiile legate de Sfântul Ştefan dau farmec şi candoare acestei sărbători. Din bătrâni se spune că, dacă faci baie în această zi vei fi curat tot anul, iar copiii care se nasc acum sunt cei mai norocoşi.

( Janine VADISLAV )

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.