Viața satului

Fundătura Vrancei vă invită la Hora Satului!

Dana Lepădatu
30 nov -1 7661 vizualizări

După ce toată iarnă gospodinele din Fundătura Vrancei au cusut şi ţesut în şezătoare straie minunate, acum a venit timpul ca acestea să fie admirate de tot satul. Şi ce prilej mai minunat decât o horă a satului pentru a scoate la lumină straie vechi de zeci de ani, moştenite din bătrâni, sau mai noi, făcute de mâinile dibace ale femeilor în lungile zile de iarnă? Hora de la Fundătura, un mic cătun al comunei Păuleşti, a ajuns în acest an la cea de-a cincea ediţie. Şi nu e puţin lucru, mai ales că o mână de femei au făcut eforturi deosebite pentru a reînvia şi păstra această tradiţie a satului românesc.

 

Şi, deşi în Fundătura Vrancei hora satului nu are o tradiţie seculară, pentru că, până de curând, aici casele puteau fi numărate pe degete, iar duminicile sătenii mergeau la horele de la Păuleşti, de câţiva ani micul cătun încearcă să impună hora ca obicei al comunităţii. Localnicii sut mândri de micul, dar frumosul lor sat, care pare a fi desprins din legendă. De pe dealul Chetrişului se vede întreg satul Fundătura în formă de potcoavă, dar şi alte şapte localităţi: Coza, Tulnici, Negrileşti, Spineşti, Păuleşti, Hăulişca şi Bodeşti, "toate sate ale Bunicuţei Vrâncioaia", după cum le place localnicilor să spună.

 

Hora satului, tradiţie a satului românesc

Obicei consacrat al neamului românesc, hora satului este un simbol, o valoare, o marcă cu care satul arhaic se mândreşte oriunde în lume, alături de alte valori cum ar fi portul popular, jocurile şi cântecele tradiţionale. În vechime, hora satului era nelipsită din cursul firesc al vieţii de la ţară şi avea un rol important, de socializare. Horele debutau la Paşte şi se ţineau în toate zilele de duminică şi de sărbători. Hora satului însemna mult decât un simplu moment de bucurie şi de destindere. Se obişnuia ca fetele să fie „prinse în horă”, arătând astfel că sunt gata de căsătorie. Acestui moment i se acorda o atenţie deosebită. Fata purta haine de sărbătoare, iar măiestria cu care juca şi frumuseţea erau un atuu în faţa peţitorilor. Aşa se înfiripau legăturile de iubire, iar majoritatea căsătoriilor aveau loc în cadrul comunităţii, lucru care se poate observa astăzi în toate satele, unde există multiplelor legături de rudenie între locuitori. Siguranţa că feciorul şi fata sunt din aceelaşi sat însemna pentru părinţi un mod mult mai simplu de a veghea asupra tinerei familii. Comunismul, colectivizarea, strămutările forţate, industrializarea şi mai nou emigraţia sunt doar câteva dintre motivele care au dus la pierderea tradiţiilor. Tocmai de aceea iniţiativele de genul celei de la Fundătura trebuie încurajate şi apreciate pentru că nu fac decat să ne redeschidă lăzile de zestre ale neamului. Aşa că duminică puneţi-vă straiele de sărbătoare, iile, catrinţele şi opincile, pentru că de la ora 12.30 sunteţi invitaţi la Hora Satului, în Fundătura Vrancei. (Dana LEPĂDATU)

 

Citiți și:

Galerie foto!!! O duminică frumoasă cu oamenii frumoși din Fundătura Vrancei;

VIDEO!!!Are cinste Hora de la Fundătura?;

Încă o vioară va răsuna la Fundătura Vrancei;

Galerie foto!!!! La Fundătura a reînceput şezătoarea satului!

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.