FOTO | Viile vrâncene, muncite cu zilieri aduşi din alte judeţe. Costurile sunt aproape duble
În Vrancea, agricultorilor le-a mers de minune în 2021. Recoltele au fost peste aşteptări unde, la cultura mare, s-au obţinut producţii record. Bine a fost şi în viticultură, unde s-au obţinut producţii peste medie. La vie - şi Vrancea are peste 24.000 ha vie pe rod - este mult de lucru, pentru o recoltă garantată cantitativ e nevoie de oameni pricepuţi la tăiat, la legat. Fermierii se confruntă - de ceva vreme - cu o situaţie fără precedent, lipsa mâinii de lucru. Disperaţi că ar putea rămâne cu viile nelucrate, fermierii au început să aducă zilieri din Moldova, situaţie care, aproape, le dublează cheltuiala.
120 lei//zi, uneori chiar mai mult, pare o ofertă bună pentru cei care doresc să-şi găsească de lucru în această perioadă, numai că tinerii au plecat la muncă în străinătate, visând un câştig pe măsură. Cei care au rămas acasă fie au viile lor, fie, dacă acceptă totuşi, măcar să ştie pentru ce: bani mai mulţi, mâncare, un pahar de vin, ţigări şi, uneori, cafele...
Pentru viticultorii din podgoriile Cîrligele, Odobeşti - Tifeşti - Panciu, baza la lucrările de primăvară sunt tot zilierii, de ei depinde producţia la hectar. În acest an, domnul Cristian Dîrloman lucrează 30 ha de vie Fetească Neagră, Riesling, Sauvignon şi asta a făcut de când se ştie. Fermierul spune că dacă vrei să fii rentabil în situaţia dată, musai să obţii minim 14.000kg de struguri la ha.
„De aicea porneşte producţia propriu-zisă, din tăiat, adică ce ochi lăsăm, ce corzi lăsăm. Pentru o astfel de treabă e nevoie de oameni buni...”
- Cum faceţi faţă? întreb
„Foarte greu, pentru că aducem din alte judeţe. Tineretul pleacă. Care mai sunt, sunt foarte slab pregătiţi”.
De câţiva ani îşi aduc oameni la muncă din zona Iaşi sau Vaslui, dar nici aşa fermierii nu scapă de probleme.
„Ne costă mai mult...”
- Şi este convenabil? întreb
Nu este, dar ce să facem? O zi de muncă aicea, poate găsesc şi cu 120 lei, pe când acela care vine, fără 150-160 nici nu vrea s-audă”, mai spune domnul Cristian Dîrloman, care are via la Beciu.
Inginerul Trifan, cu vie în Vîrteşcoiu, spune că ar fi renunţat să mai lucreze vie în arendă, dar are şi propria sa vie, aşa că merge mai departe, cât s-o putea.
„Mi-aduc echipă din altă parte, mă chinui cu transport, o mică cazare acolo şi-s foarte scumpi. Dacă veneau cei din sat poate erau mai meseriaşi, ştiau mai bine, dar nu vin! Azi vin, mâine nu mai vin”, spune domnul ing. Ioan Trifan.
La tăiat se plăteşte la butucul de vie.
„La butucul de vie, se plăteşte. Fiecare cât face, atâta ia. Care-i harnic, câştigă de la 150-200lei/zi.”
- Fac treabă bună?
„Toţi ştiu ce înseamnă o verigă de rod, ştiu ce să-i facă la un butuc”, mai spune domnul ing. Ioan Trifan.
Pentru o zi de muncă plătită bine, fiecare zilier trebuie să taie 400-500 butuci. Majoritatea sunt tineri și după cum le merge mina în care ţin foarfecul de vie, par să ştie ce au de făcut.
- Contează performanţa, sau să faci treabă bună? întreb
„Să fac treaba bună”, îmi spune tânărul care nu se opreşte o secundă măcar din lucru.
- De unde eşti?
„De la Iaşi.”
- Eşti departe de casă...
„ Am venit pentru bani”, răspunde alt tânăr.
- Se plăteşte mai bine aici?
„Da.”
- Contează să fie tăiată via bine? întreb pe singurul zilier trecut (probabil) de 40 de ani.
„Contează”.
- De ce?
„Să fie producţie”.
- De voie, sau de nevoie aţi venit?
„Da' pleacă cineva de-acasă de bine?
- Sunteţi mulţumit de câţi bani primiţi?
„Pe cât fac, ce să fac?” mai spune omul întorcându-se la treabă.
Primarul localităţii Vîrteşcoiu, cu o suprafaţă de 1700 ha, este îngrijorat de lipsa mâinii de lucru.
„Problema nu e de acum, e de vreo 10 ani. Este o problemă acută. Tinerii au plecat afară, unii au revenit, iar pe partea de sezon mulţi dintre muncitorii noştri mai pleacă în Spania, Franţa, tot la lucrări în viticultură”.,
- Unde câtigă mai bine...
„Cu siguranţă câştigă mai bine, în două luni de zile câştigă cât ar câştiga aici în jumătate de an. Vrem, nu vrem trebuie să aducem muncitori din altă parte. Forţa de muncă a scăzut şi scade de la an la an,” spune domnul Viorel Mîrza, primarul comunei Vîrteşcoiu.
Fermierii vrânceni au început deja să caute alternative la mâna de lucru din ce în ce mai puţină. Deşi nu pare - din cauza costurilor foarte mari - cea mai bună soluţie ar fi utilajele de ultimă oră care preiau mare parte din ceea ce făcea până acum omul, apoi erbicidele şi substanţele chimice, care să distrugă buruienile şi dăunătorii. ( Janine VADISLAV )
