FOTO | Tradiţii şi obiceiuri în comuna Broșteni în prima zi de Paşti, care se petrece în familie
Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi îmbucurătoare sărbătoare de peste an este sărbătoarea Paştilor, sau Învierea Domnului. Sărbătoarea Paştilor, sărbătoarea luminii şi a bucuriei, şi-a păstrat nealterată magia şi sfinţenia fiind un moment de linişte sufletească şi de apropiere de familie. Din momentul săvârşirii Învierii Domnului nostru Iisus Cristos, salutul obişnuit este înlocuit cu cel de „Cristos a-nviat", la care se răspunde „Adevărat a-nviat", salut păstrat până la Înălţarea Domnului. Un obicei vechi de când lumea, spune că în această zi trebuie să te speli cu apă neîncepută, adusă de la fântână, în care se pune un ou roşu, un ban de argint şi flori, să fie toţi frumoşi, roşi în obraji, cum e oul încondeiat şi florile de primăvară.
În satul Broşteni, obiceiul e ca prima zi de Paşti să fie petrecută în familie, alături de copii şi nepoţi. Gabriela şi soţul ei abia aşteaptă această sărbătoare, să li se umple casa de neamuri şi fini. Dis de dimineaţă, Gabriela pregăteşte coşul în care aşează bunătăţi de tot felul, pe un ştergar vechi de peste 60 de ani, primit de la bunica ei. Când totul este gata, merge la biserică însoţită de soţul ei şi de cele două fetiţe, pentru ca bucatele, pe care le va aşeza pe masă, să fie binecuvântate de preot.
„Aşezăm pasca cu ouăle roşii, aperitive, sărmăluţe în foi de varză, cozonac. Am pregătit şi un ulcior pentru vin şi lumânarea de la Înviere, unde am primit lumina sfântă”, spune Gabriela Melu - Butu.
Bucatele sunt binecuvântate la biserică de către sfântul părinte şi oferite familiei si oaspeţilor care sosesc la masă.
Stăpânul casei pune într-un cofer cu apă neîncepută un ou roşu, flori şi un ban de argint. Tatăl toarnă fiicelor şi soţiei sale, şi fiecare se clăteşte pe faţă cu oul roşu să fie roşi în obraz şi sănătoşi tot anul şi să aibă parte de belşug.
„Aducem apă neîncepută de la izvor, punem un ou roşu, care simbolizează însăşi Învierea, floricele, care simbolizează primăvara şi un bănuţ care simbolizează bunăstarea. Ne spălăm în ziua de Înviere pe faţă, toţi din familie, iar ultimul care se va spăla, va lua şi bănuţul”, spune domnul Melu - Butu, din comuna Broşteni.
Ultima este fetiţa cea mare, aşa că îşi merită bănuţul.
- Ce faci cu bănuţul, întreb.
„Îl păstrez, până la anu.”
Nu se aşează la masă până când nu ciocnesc - cu toţii - câte un ou, să fie mereu împreună, aşa cum sunt în prima zi de Paşti şi să cinstească un pahar cu vin. Tradiţia spune că, făcând acest lucru, membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă.
„Am aşteptat Învierea Domnului să venim, să ne adunăm cu toţii, să stăm la masă cu nepoatele cu cuscra mea şi să ne bucurăm de Învierea Domnului”, spune doamna Lucreţia Vasiliu, soacra Gabrielei.
După un post lung, toţi gustă din bucatele de dulce pregătite de gospodina casei. Curând se umple casa, căci sosesc şi finii care, de aproape 10 ani, fac parte din familie. Împreună ciocnesc un ou roşu, după care se aşează la masă: „Cristos a Înviat! ... Adevărat a Înviat!...”
În zona dinspre munte a Vrancei există credinţa, transmisă din generaţie în generaţie, că nu e bine să dormi în ziua de Paşti, că-ţi ia strigoiul anafura dintre dinţi, o vinde diavolului şi nu mai ai noroc în casă. Puteri deosebite i se atribuie şi lumânării de la Înviere, care este păstrată şapte ani, fiind aprinsă la grindină, furtuni, sau mari primejdii.( Janine VADISLAV )
Articol republicat în Ziarul de Vrancea
Prima publicare luna mai 2021
