Viața satului

FOTO | Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe în comuna Cîmpuri, județul Vrancea

Janine VADISLAV
23 apr 2021 2688 vizualizări

Astăzi, creştinătatea ortodoxă îl prăznuieşte pe vestitul mare mucenic Gheorghe, care a trăit în vremea împăratului Diocleţian (sec. al IV-lea ). Sfântul Gheorghe se trage din Capadochia, din neam strălucit, din ceata ostaşilor care se chemau tribuni. Când a fost să pătimească pentru credinţa sa, mărturisind că este creştin, se afla la cinstea dregătoriei de comis. În calendarul popular, Sfântul Gheorghe este considerat zeul vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor, al oilor şi al agricultorilor. Sfântul Gheorghe este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru. Se spune că atunci când se aud primele broaşte cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viaţă, el fiind considerat Cap mare de primăvară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor şi închizătorul anotimpului friguros. Toamna, Sfântul Dumitru, care nu iubeşte pomii înverziţi, primeşte cheia de la Sfântul Gheorghe pentru a închide timpul frumos şi a slobozi din adâncuri anotimpul rece.

În satele Vrancei Arhaice, gospodarii păstrează cu sfinţenie obiceiuri vechi de sute de ani... 

Ca semn de sărbătoare, în ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun crenguţe verzi la porţile caselor, la intrarea în casă, la ferestre şi la staulul animalelor. Crenguţele sunt sfinţite la biserică, la icoana făcătoare de minuni, să-i apere pe creştini de toate relele şi necazurile. Acest obicei are dublă semnificaţie: pe de o parte se spune că verdele crenguţelor şi al ierbii simbolizează venirea primăverii, pe de altă parte se spune că aceste crenguţe cu muguri au puteri ne bănuite de ocrotire a păşunilor şi fâneţelor împotriva duhurilor rele. Pentru fiecare dintre noi, însă, Sfântul Gheorghe este şi un model de curaj, demnitate şi credinţă.

„Asemeni tuturor mucenicilor, Sfântul Gheorghe a avut de pătimit mărturisind  cu preţul vieţii credinţa în Cristos. Mai mult decât la alţi mucenici, chinurile sale au fost  dincolo de puterea de imaginaţie a unui contemporan. A pătimit, aşa cum bine ştim, în anul 303 in timpul lui Diocleţian. Soldat în armata romană, peste timp el avea să-şi dovedească biruinţa. În cuvântul său de despărţire, Mântuitorul Cristos avea să le spună ucenicilor, să le vorbească despre cele pe care aveau să le îndure în anii care vor veni, spunând: Să nu vă tulburaţi, pace să aveţi întru mine, în lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”

Poporul roman şi l-a asumat pe Sfântul Gheorghe şi ca pe un ocrotitor al agricultorilor. Aş aminti faptul că voievodul Ştefan cel Mare l-a avut în mare cinste aşezând chipul Sfântului Gheorghe pe steagurile sale de luptă, iar la mănăstirea Zografu, de la muntele Athos, se păstrează unul din steagurile sale de luptă, cu o scurtă rugăciune în care voievodul Ştefan cel Mare îl invocă pe Sfântul Mucenic Gheorghe să fie ocrotitorul său”, spune pr. protopop Oscar Frunză, din Focşani. 

Tot astăzi, vechile tradiţii şi obiceiuri, păstrate cu sfinţenie de sute şi sute de ani, sunt invocate pentru a apăra familia, gospodăria şi animalele din ogradă de boli, de furtună de foc şi de apă, pentru sănătate şi prosperitate. Baciul Ionel Ciuruc, din comuna vrânceană Cîmpuri, crescător de oi din tată-n fiu, cu 300 de oi şi cam tot atâţia miei, se pregăteşte să urce turma la munte. Nu înainte de a o pune sub protecţia Sfântului Gheorghe, prăznuit astăzi. În timp ce face ultimele pregătiri, băciţa e la biserică de unde se întoarce acasă cu crenguţe înverzite, sfinţite de preot. 

- Ce faceţi cu crenguţele de salcie, întreb. 

„Le punem la animale, să nu dea dihăniile peste ele, să nu se-mbolnăvească, să fie sănătoase şi lăptoase, iar  femeile rele să nu le facă vrăji, să le ia laptele”, spune Dorina Ciuruc.

De Sfântul Gheorghe, se tocmesc ciobanii care vor lua în primire oile şi le vor duce in munte, unde vor fi ţinute până la sărbătoarea de Sfântul Dumitru. 

„ Bună ziua, bună ziua, spune primul cioban care le deschide poarta, ce mai faceţi?

„Ce să facem, ia aşteptăm ciobanii la tocmeală”, spune baciul Ciuruc, din Cîmpuri. 

„Aş veni şi eu cioban la dumneavoastră, dar aş vrea vreo 3000 lei/lună, 6 kg de brânză dacă se poate şi un kil de urdă. Şi vreo 3 săptămâni la coasă, că aş avea nevoie. 

Tocmeala e grea, ciobanul cere bani mai mulţi ca-n alţi ani, gospodarul mai taie din pretenţii, dar până la urmă încheie învoiala pe care o pecetluiesc cu o strângere de mână. 

„Eu pot oferi doar 2000”, spune baciul Ciuruc.

„Nici ca mine, nici ca matale, să fie 2500... Hai, batem palma? 

„Batem palma”, spune baciul.

Baciul Ciuruc are o zi bună, la poartă a venit încă un cioban, taman cât ar mai avea nevoie.

„Mie cât îmi dai?”, întreabă ciobanul tânăr. 

„Câte oi ai? întreabă baciul. 

„În jur de 20”. 

„Îţi dau 1800 şi ţii şi oile, e bine aşa?”

„E bine, să fie într-un ceas bun!” spune ciobanul  fericit că a făcut tocmeala bună.

În această zi fetele, cărora li se apropie sorocul măritişului, seamănă usturoi pe care-l păstrează până anul care vine. Usturoiul semănat de Sfântul Gheorghe este mâncat de fete cu credinţa că o să le grăbească nunta. Din bătrâni se spune că de Sfântul Gheorghe se dau de pomană lapte, brânză şi caş.( Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.