Foto | Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria Mare, în comuna vrânceană Spulber
Una dintre cele mai mari sărbători creştine din an, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută şi sub denumirea populară, Sfânta Maria Mare, este prăznuită în fiecare an la 15 august. În popor, Adormirea Maicii Domnului este considerată ziua care desparte lunile călduroase de cele reci, vestind apropierea toamnei. Tot pe 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.
În această zi, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi. Copilele culeg flori pe care le duc la biserică, acestea având rolul de a le feri familiile de boli şi de necazuri. Gospodinele aduc fructe, mere dulci şi prune pe care, după ce le binecuvântează părintele, le dau de pomană copiilor.
„Culegem flori, le împletim, facem coroniţe şi de Sf. Maria Mare le ducem la biserică pentru spor şi sănătate şi belşug în toate”, spune doamna Ionica Tofan.
Dis de dimineaţă, fetele nemăritate culeg plante tămăduitoare. Din bătrâni se spune că plantele culese de ele în această zi au mai multă putere de vindecare. Tanti Margareta, care cunoaşte fiecare plantă în parte, le arată care sunt cele bune şi care sunt dăunătoare. Câmpul e mare, cât vezi cu ochii, au de unde culege.
„Aici am găsit codiţa şoricelului, iar acesta este chimenul”, spune doamna Margareta Cheşcă, din Spulber.
- La ce foloseşte codiţa şoricelului, la ce este bun? întreb.
„Este un antibiotic natural, folosit pentru bolile de stomac. Tot acum se mai culeg sunătoarea - foarte bună pentru bolile de ficat, de stomac, roiniţă pentru insomnii şi sovârful pentru înroşit ouăle de Paşti.”
„Bunica mi-a spus că plantele medicinale culese în ziua de Sf. Maria Mare de fetele nemăritate, cum sunt eu, au leac mai sigur, mai bun, decât cele culese în alte zile”, spune Andreea, care a adunat deja un buchet mare.
Nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de anumite rânduieli care trebuiesc păstrate cu mare grijă. Începând cu data de 15 august schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de vecinii lor.
„Eu am uitat”, spune Andrei, ”dar prietenul meu, Alexandru aici de faţă, mi-a atras atenţia”.
„Ce faci măi, ai uitat ce zi e azi?” l-ar fi luat la rost Alexandru, râzând.
„Chiar, 15 august... Mă miram de ce râd bunicii, de dimineaţă, când am plecat de acasă cu pălăria pe cap...”
Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume. Femeile merg la cimitir şi tămâiază mormintele.
„La noi este un obicei din moşi strămoşi, venim dimineaţa şi tămâiem mormintele celor dragi. Am tămâiat la tatăl meu şi la mormântul prietenului meu din şcoală, fostul primar Vasile Rusu”, spune doamna Margareta Cheşcă.
Din bătrâni se spune că importanţa acestei sărbători mari, Sf. Maria Mare, vine din promisiunea pe care Prea- Sfânta Fecioară a făcut-o înaintea Sfinţilor Apostoli.
„Ni se spune că Fecioara Maria s-a arătat într-un nor şi le-a spus Sfinţilor Apostoli: Bucuraţi-vă, căci eu sunt cu voi în toate zilele”, spune părintele Iulian Măciucă, de la Biserica cu hramul Sf. Neculai şi Sf. Ilie Tesviteanul, din Spulber.
Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării, despre care se spune că este numai bună şi cu spor pentru semănăturile de toamnă. (Janine VADISLAV )
