Viața satului

Foto | Tradiţii şi obiceiuri de Florii în Vrancea

Janine VADISLAV
26 apr 2021 827 vizualizări

În această zi sfântă, întreaga creştinătate ortodoxă sărbătoreşte intrarea Domnului nostru Iisus Cristos în Ierusalim pe un mânz de asin, nu ca un principe războinic ci ca un împărat smerit, care urmărea  schimbarea  sufletelor celor care doreau sa fie supuşi ai Împărăţiei Sale. După modelul mulţimii din Cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitorul nostru Iisus Cristos cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să împartă credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, simbolizând biruinţa asupra morţii. 

„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea  cu această apă sfinţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”

„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea  cu această apă sfinţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”

„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea  cu această apă sfinţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”

Legenda spune că salcia a fost aleasă şi binecuvântată, pentru că şi-a plecat crengile, oferindu-i o ramură Maicii Domnului, care mergea spre Golgota şi voia să-i ducă Fiului Ei răstignit o cunună fără de spini. Ea reprezintă renaşterea vegetaţiei, de aceea creştinii împodobesc icoanele şi ferestrele cu coroniţe de salcie sfinţită pentru a fi feriţi de boli. 

„Pentru credinciosul de astăzi sărbătoarea Floriilor înseamnă intrarea în săptămâna patimilor. E ultima săptămână  din viaţa pământească a Mântuitorului Iisus Cristos. Creştinul se opreşte cu atenţia asupra tuturor amănuntelor din această săptămână, asupra cuvintelor sau faptelor pe care Mântuitorul Iisus Cristos  le-a rostit sau le-a săvârşit”, spune părintele protopop Oscar Frunză, Protoeria 2. Focşani.

În Vrancea tradiţiile şi obiceiurile, vechi de sute şi sute de ani, sunt păstrate  cu sfinţenie şi nu-i om care, în ziua de Florii, să nu aducă acasă de la biserică, o crenguţă de salcie binecuvântată de preot. Anul acesta tanti Marioara din comuna Cîmpuri, n-a putut ajunge la biserică de Florii, dar vecinele dumneaei au venit cu braţele pline de salcie sfinţită.

„Au fost fetele astea  la biserică şi mi-au adus şi mie ( salcie) Eu n-am putut  să mă duc astăzi”. 

- Ce faceţi cu ea? întreb.

„Uite, mă încing aşa, e bună de dureri de spate, cum o pui, cum îţi ia durerea ca cu mina, nu te mai doare nimica”.

- De unde ştiţi? întreb.

.„Am auzit  şi eu de la bunica, de la mama mea. Facem şi noi obiceiurile, cum le făceau ele”, spune tanti Marioara.

Salcia adusă de la biserică în ziua de Florii se păstrează  în casă până anul care vine.

„Salcia o fac  coroniţă şi o pun la icoană. E salcie sfinţită, în ziua de Florii. Stând la icoană, ne apără de boli, vânt, de ploi, de grindină!”, spune şi tanti Lia de peste apa Şuşiţei.

Tanti Alexandrina păstrează doar o crenguţă, restul dă copiilor, s-o pună la casă,  la maşină, să-i apere Dumnezeu.

Trebuie să ţinem şi noi tradiţiile, iar copiii şi nepoţii să înveţe  de la noi, cum am învăţat noi de la cei bătrâni”, spune tanti Alexandrina.

În ziua de Florii biserica a rânduit să fie dezlegare la peşte, iar seara încep deniile din săptămâna Sfintelor Patimi. Din bătrâni se spune că aşa cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşti. 

( Janine VADISLAV )

 

 

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.