Foto | Sfântul Andrei, în Vrancea - tradiții, obiceiuri, superstiţii
În Noaptea Sfântului Andrei, sau Noaptea strigoilor, spiritele morţilor ies din morminte şi, împreună cu strigoii se iau la bătaie pe la hotare, la răspântii de drumuri şi alte locuri necurate. Bătăile cumplite cu limbile de la meliţe şi coasele furate din curţile gospodarilor, ţin până la cântatul cocoşilor când totul se linişteşte, duhurile morţilor se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor vii se întorc în trupurile şi paturile părăsite fără ştiinţa lor. În această noapte oamenii sunt în primejdie, dacă nu-şi iau măsuri de apărare. Se spune că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep a vorbi cu grai de om, spunând lucruri de-a dreptul înfioratoare, iar cei care au nenorocul de a fi atacaţi de ei, se vor transforma în vârcolaci.
În satul Româneşti (comuna Nistoreşti ), nici nu se lasă bine seara şi gospodarii se pregătesc să-şi protejeze casa, familia şi animalele din ogradă. Conform tradiţiei vechi de sute de ani, se face cruce şi se ung cu usturoi uşile, geamurile şi toate celelalte locuri pe unde spiritele rele ar putea intra în casă. Din bătrâni se spune că nu vor avea sorţi de izbândă, dacă gospodinele întorc, de cu seară, toate vasele cu gura în jos. Si cenuşa este scoasă din sobă, să nu se poată adăposti strigoii la căldură.
„La noi în sat e un obicei vechi de sute şi sute de ani pe care femeile îl păstrează cu sfinţenie. Toate cănile, cratiţele, oalele şi ulcelele de lapte, sunt întoarse cu gura în jos, să nu aibă unde se ascunde necuratul. Se scoate cenuşa din vatră căci are obiceiul să se aciuieze la căldură unde rămâne până la anul”, ne spune Ioana Stochici.
La miezul nopţii, fetele îşi fac pe ursită. Anul acesta i-a venit rândul Cosminei care a împlinit 14 ani.
„Într-un pahar curat ca lacrima se toarnă apă neîncepută adusă de la izvor, apoi se dă drumul în pahar unui inel sfinţit pentru logodnă. În mâini se ţin două lumânări de cununie, aprinse. În mijlocul inelului ar trebui să-mi văd ursitul, spune Cosmina A”. De emoţie, fata spune că a văzut ceva, dar nu l-a recunoscut pe flăcăul apărut în inel. Tradiţia spune că dacă fata îşi vede ursitul, nunta e aproape. Cosmina are însă alte planuri, întâi să-şi termine studiile, apoi va întemeia o familie.
Primejdia nu trece însă odată cu noaptea căci, pe 30 noiembrie, singura data din an, lupul îşi poate îndoi gâtul ţeapăn devenind mai sprinten, astfel că prada nu mai are nicio scăpare. În zona de munte a Vrancei, unde lupii dau târcoale satelor tot anul, dar mai ales iarna, gospodarii se folosesc de descântecele moştenite din moşi strămoşi. Pentru alungarea spiritelor animalele sunt adăpate cu apă in care s-au turnat câteva picături de agheasmă, în mâncare se pune busuioc, iar la grajduri se face cruce cu usturoi, să nu intre vrăjitoarele în animale.
„In ziua de Sfântul Andrei încep Sărbătorile de Iarnă care ţin până după Bobotează, prilej de bucurie pentru tot satul. Mai mult ca oricând este momentul să transmitem nepoţilor tradiţiile noastre, vechi de când lumea, pe care le-am moştenit de la părinţii şi bunicii noştri. Aceasta este bogăţia noastră de suflet pentru care îi mulţumim lui Dumnezeu, după cum îi mulţumim pentru sănătate si prosperitate”, ne-a spus cunoscutul meşter popular Ion Stanciu, din Nistoreşti.
În ziua de Sfântul Andrei se pune grâu la încolţit, pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar şi cât de prosperă va fi casa şi familia în anul care vine. Din bătrâni se spune că dacă în noaptea de Sfântul Andrei cerul va fi senin, iarna care vine va fi una blândă.(Janine Vadislav)
Text reluat din ediția ZdV din 30.11.2015
Citiți și:
Foto | Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei în comuna Vrâncioaia
