Foto | Cu ce speranţe pornesc la drum fermierii vrânceni în 2025?
„Fermierii noştri ocupă un loc central în sistemul de producţie alimentară al UE. Datorită muncii lor, toţi avem alimente sigure şi de foarte bună calitate. Cu toate acestea, fermierii se confruntă cu provocările tot mai mari ale concurenţei globale şi ale schimbărilor climatice!”. Nu o spunem noi, o spune UE. Greul îl duc fermierii, care pierd anual sume foarte mari de bani. După 4 ani de secetă cumplită, fermierii vrânceni s-au trezit la începutul noului an agricol puşi în faţa faptului împlinit - tras parcă la indigo - fără sistem de irigaţie pus la punct, cu datorii la motorină, seminţe, lucrări agricole, pentru ca la final să constate că sunt şi datori.
Adrian Croitoru, din comuna Slobozia - Ciorăsti are o nepoată, care lucrează la Institutul de Climatologie, din Franţa. Astă toamnă a rugat-o să-i facă o simulare, să ştie ce-l aşteaptă.
„ Mi-a spus că regimul pluviometric va fi aproape de normal în primăvara asta. Singura problema este că, din cauza încălzirii globale, temperaturi mari vor fi şi de acum încolo... Dacă ai umiditate în sol şi ai 30 grade, cu 2-3 zile de vânt, usucă deasupra 10 cm. Cât îi trebuie la grâu? Şi grâul deja suferă”.
- Ce semănaţi, mai schimbaţi din culturile traditionale? Întreb
„Am pus tot grâu, floarea soarelui, porumb. Mâncăm numai pâine? Trebuie şi mămăligă! Eu pun porumb, încă mai cred în porumb. Unii distribuitori îmi spun să iau hibrizi, rezistenţi la secetă... Anul ăsta îi încerc şi pe ăia.”
-Semănatul are şi el timpul lui, în sol trebuie să fie16-17 grade, tehnologia zice...
„Nu mai avem ce aştepta, <<tehnologia>> zice să intri cât mai devreme la semănat, ca să nu intre în polenizare în iulie- august, când temperaturile sunt mari. Deci, putem câştiga 2-3 săptămâni, ar fi super bine. Riscul este - căci exista un risc - s-a anunţat că o să fie 20 grade - planta începe să vegeteze şi după aia să vină îngheţul? Dar eu am speranţă”, mai spune domnul Adrian Croitoru.
În momentul acesta grâul arată bine, dar nu tot grâul a înfrăţit.
- Vă este teamă că o să fie iar secetă?
-„ Da, da ... Nu mai am cine ştie ce aşteptări, poate o să fie bine..., poate nu? ”
Răzvan Avram, din Bordeasca Veche, lucrează 5000 ha, iar pierderile suferite, în ultimii 4 ani, au fost foarte mari. Nici în 2025 n-a intrat cu dreptul. Zăpada a fost foarte puţină, 2cm- 3cm, s-a topit foarte repede. Au fost geruri mari, care au produs un şoc termic destul de mare plantelor, iar la ultima ploaie s-au înregistrat 8,6 l./m.p.
- Cum e? întreb
- „ Momentan vedem umiditate în stratul superficial, dar în profunzime nu avem deloc umiditate, undeva între 20-30 cm” , spune domnul Avram.
În jud. Vrancea sunt 38 000 ha amenajate pentru a fi irigate, dar irigate sunt doar 14.500 ha. La ora actuala este funcţional canalul principal CD7 cu o lungime de 7,5 km. Fermierii care vor să-şi salveze culturile ar trebui să investească banii lor în amenajări, imposibil însă după pierderile din ultimii ani.
- „Cheltuiala este a fermierului sau a celui care vrea să irige. Fermierii care iau teren în arendă se tem că dacă investesc banii lor, proprietarii pot emite pretenţii. Un fermier nu poate face investii pe terenul propriu care, de obicei, este mic. Pierderile la noi în Vrancea, nici nu mai au nevoie de calcule” .
Există o speranţă însă...,
- „În cazul în care clima îşi revine cumva, să „ardem” aceşti 4 ani, să-i traversăm, astfel încât să nu rămânem în urmă,” spune fermierul.
Seceta, care a pârjolit totul pe câmp patru ani la rând, i-a silit pe fermieri să ia decizii noi, adică să renunţe la anumite culturi, la care au avut pagubă totală, să renunţe la unele lucrări care se fac, de obicei, în câmp: nu mai ară, nu mai discuie, nu mai fac nici un fel de pregătire a solului, fac agricultura conservativă.
- „ Am renunţat total la cultura de porumb, am introdus culturi noi, cred că o să renunţăm şi la cultura de floarea soarelui, care ne-a dezamăgit profund. În momentul de faţă avem semănat grâu, rapiţă şi orz, dar am început şi cu culturi de nişă, cum ar fi cultura de Teff, Armurariu, Mei etiopian....Clima se schimbă, aveam precipitaţii între 500-800 mm/an, acum avem doar 150 - 300 mm/an” , mai spune domnul Răzvan Avram, fermierul care lucrează 5000 ha.
Cătălin Mereuţă, din aceeaşi zonă, lucrează în jur de 400ha. Porumb n-a cules deloc in 2024 şi nici floarea-soarelui. A supravieţuit dezastrului datorita ajutorului de la stat. Şi-a plătit o parte din datorii, a plătit arenda. Spune că are speranţă ca măcar 2025 să fie un an mai bun deşi, mult aşteptata ploaie anunţată de meteorologi, nu dă nici un semn că...
- „Aici suntem într-o bucată cu grâu de toamnă, spune domnul Mereuţă. Plantele au răsărit mai greu şi nu au o dezvoltare atât de bună la momentul acesta” .
- La momentul acesta nu are fraţi, vedeţi? Şansele să iasă o recoltă bună aici, nu prea sunt, spun.
-„ De aici trebuie să aşteptăm pâinea” , confirmă domnul Mereuţă.
- Şi dacă nu înfrăţeşte? întreb.
- Dacă nu înfrăţeşte este o problemă.
Din păcate, apa atât de necesară pentru plante, nu o vor avea nici anul acesta, nici la anu..., pentru că banii, care vin, sau nu, de la guvern, sunt pentru reabilitarea sistemului de irigaţie existent, restul, aproximativ 22 000 ha, rămân la mila Domnului, care so-ndura, poate..., să plouă. (Janine VADISLAV )
