Fermier din Ciorăști, exemplu în presa economică națională
Agricultura fără arătură, soluție pentru seceta care apasă și Vrancea.
Radu Mărtinescu, acționar al Agromec Ciorăști, lucrează aproximativ 900 de hectare în Vrancea și a trecut la tehnologia no-till, într-un context în care schimbările climatice obligă fermierii să-și regândească modul de lucru al solului.
Fermier din Ciorăști, exemplu de adaptare la schimbările climatice: agricultura fără arătură câștigă teren și în Vrancea
Schimbările climatice modifică tot mai vizibil modul în care se face agricultură în România, iar județul Vrancea nu este ocolit de aceste transformări. Seceta, temperaturile extreme din timpul verii, înghețurile târzii și lipsa precipitațiilor în perioade-cheie îi determină pe fermieri să caute soluții prin care să păstreze apa în sol și să reducă presiunea costurilor.
Într-un articol publicat de Ziarul Financiar, în cadrul rubricii „Pagina verde”, este prezentat și exemplul lui Radu Mărtinescu, acționar al Agromec Ciorăști, care lucrează circa 900 de hectare de teren agricol în județul Vrancea și care a adoptat, de aproximativ doi ani, tehnologia no-till, cunoscută drept agricultură fără arătură.
Această metodă presupune reducerea la minimum a intervențiilor mecanice asupra solului. Spre deosebire de agricultura convențională, unde aratul și grăpatul întorc solul, sistemul no-till lasă terenul neprelucrat înainte de semănat, iar resturile vegetale rămân la suprafață. Scopul este conservarea apei, protejarea structurii solului și folosirea mai eficientă a nutrienților.
Radu Mărtinescu explică însă că tehnologia vine și cu provocări. Resturile vegetale rămase pe teren pot favoriza apariția unor boli, motiv pentru care culturile trebuie monitorizate mai atent. Fermierul vrâncean consideră totuși că avantajele sunt importante, mai ales într-un climat tot mai imprevizibil: semănatul poate fi făcut mai rapid, fără lucrări pregătitoare complexe, iar randamentul operațiunilor crește.
Specialiștii citați de Ziarul Financiar arată că agricultura durabilă pune accent pe protejarea solului și pe utilizarea responsabilă a fertilității naturale. Arnaud Charmetant, președintele AIDER, susține că România, aflată într-o zonă cu climat continental, este mai expusă variațiilor de precipitații și extremelor de temperatură decât alte state europene cu o climă mai stabilă.
Potrivit datelor Eurostat, în 2016 arătura convențională era încă principala practică folosită în Uniunea Europeană, fiind aplicată pe aproximativ două treimi din suprafața arabilă. În același timp, România se număra printre țările în care tehnologiile cu impact mai redus asupra solului începuseră deja să fie adoptate pe suprafețe importante.
Pentru agricultura vrânceană, exemplul de la Ciorăști este relevant nu doar prin dimensiunea exploatației, ci și prin continuitatea unei direcții asumate în ultimii ani: digitalizare, prudență economică și adaptare la schimbările climatice.
Ziarul de Vrancea a mai prezentat anterior parcursul lui Radu Mărtinescu. În octombrie 2022, publicația noastră scria despre modul în care tânărul fermier, implicat în afacerea familiei încă de la 18 ani, a contribuit la modernizarea exploatației agricole din zona Ciorăști. Terenurile lucrate se află pe raza comunelor Ciorăști, Măicănești, Bălești și Sihlea.
În iulie 2025, Ziarul de Vrancea a revenit asupra acestui exemplu, într-un articol dedicat tinerilor fermieri care duc mai departe tradiția familiei cu ajutorul tehnologiei. Radu Mărtinescu era prezentat atunci drept unul dintre fermierii care au mizat pe utilaje moderne, digitalizare și agricultură conservativă.
În februarie 2026, într-un alt articol publicat de Ziarul de Vrancea, fermierul din Ciorăști explica de ce, într-un context economic dificil, prioritatea nu este procesarea cerealelor, ci stabilitatea, optimizarea costurilor și diversificarea producției. Una dintre direcțiile menționate era introducerea grâului dur, folosit în industria pastelor.
Schimbările climatice afectează însă nu doar culturile mari, ci și legumicultura. Specialiștii avertizează că arșița, înghețurile târzii, presiunea bolilor și a dăunătorilor pun probleme tot mai mari fermierilor. În plus, soiurile și hibrizii aduși din zone cu alt tip de climă nu sunt întotdeauna adaptați condițiilor din România.
În acest context, agricultura vrânceană se află în fața unei alegeri importante: continuarea metodelor clasice sau trecerea treptată la tehnologii care protejează solul și reduc dependența de precipitații. No-till nu este o soluție simplă și nu elimină riscurile, dar poate deveni una dintre variantele prin care fermierii încearcă să rămână competitivi într-un climat tot mai dificil.
Pentru Vrancea, unde agricultura rămâne o componentă importantă a economiei locale, astfel de exemple arată că adaptarea nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate.
Eduard Popescu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Viața satului
Subvenții consistente pentru fermierii din Vrancea: până la 3.000 €/ha pentru usturoi și sprijin pentru cultura de cartofi
De același autor
.GIF)
