Astăzi este Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural
Ziua internaţională a femeilor din mediul rural este sărbătorită pe 15 octombrie. Este ziua acelor femei care trudesc din greu, din zori şi până-n noapte, cu mâinile aspre şi crăpate, departe de comoditățile mediului urban. Ele muncesc alături de soţii lor, fac munci grele şi istovitoare, au grijă de copii şi de nepoţi, de educaţia lor, de tot ce înseamnă viaţa de familie. Pe lângă toate acestea, au grijă şi de gospodărie. Pentru ele, munca începe foarte de dimineaţă şi se termină seara târziu. Lucrează în picioare, de cele mai multe ori în soare sau în ploaie. Prăşesc, plivesc, culeg, mână calul la căruţă, mulg animalele şi prepară laptele, dar în acelasi timp pregătesc şi servesc hrana, spală vasele şi rufele.
Nu-i uşor ca pe lângă grijile casei şi ale familiei, să îngrijeşti de păsări, de câteva vaci, oi, capre, porci, să vezi de câine şi pisică, şi totul să fie bine făcut, animalele hrănite curate şi adapate la ore fixe şi hrana familiei să fie gata la timp, gustoasă şi bine servită. Şi li se cere - ca tuturor femeilor lumii - să fie frumoase şi drăgăstoase, harnice, ponderate, calme şi grijulii în familiile lor.
Ele, femeile de la sate, rămân în continuare partea cea mai vulnerabilă a societății, fiind afectate de sărăcie, mizerie și șomaj. De asemenea, se confruntă cu violența domestică. În ciuda asistenței acordate, situația lor este dificilă, discriminarea persistă - de la oportunitatea de angajare și participarea la viața publică, până la accesul la educație și îngrijiri medicale, cele mai multe gravide de la sate continuă să lucreze în timpul sarcinii, cât și imediat după naștere.
Satul românesc a suferit o schimbare esențială, s-a schimbat fundamental. Valorile s-au schimbat și ele, la fel și rolul femeii de la sat. Cu toate ,,modernizările", prejudecățile au rămas, egalitatea între sexe este o himeră. Pare incredibil, dar înainte viața era ceva mai ușoară pentre ea. Nu avea serviciu, dar în casa se găseau mai multe generații de femei, iar munca se împărțea.
Bogăția de tradiții o făcea să-și găsească nu doar un refugiu, ci și multă plăcere. Erau șezători, unde comunități de femei sărbătoreau. Astăzi, a dispărut tradiția lucrului manufactural: nu se mai țes covoare, nu se mai fac goblenuri, dantele, lenjerii, nu se mai prelucrează lâna oilor, inul, răchita etc. Acum, din păcate s-a pierdut bucuria comunicării. Am distrus tot ce era valoros și aproape nu mai ținem cum țineam de nicio tradiție. E o lupta continua pentru supraviețuire.
Și totusi, milioane de femei s-au obișnuit cu această stare, cu aceste munci și le fac cu abnegație, sunt harnice și devin respectate ca femei, mame sau bunici. Sunt puternice, de cele mai multe ori optimiste.
Tinere sau de vârsta a III-a, licențiate, lucrătoare la munca câmpului sau casnice, femeile din mediul rural sunt garanția familiei sănătoase, stabile, dar și promotoarele dezvoltării locale statornice. Măcar o dată pe an, să amintim societății cât de mult datorăm femeilor din mediul rural și să le recunoaștem meritele și valoarea!
Pentru mintea lor iscoditoare, pentru mâinile trudite, pentru tenacitate, înțelepciune și destoinicie, le mulțumim și le respectăm.
Le dorim tuturor femeilor din mediul rural putere de muncă și perseverență pentru rânduială și speranțe împlinite, să aibă alături prieteni adevărați și o familie iubitoare. Să nu obosească prea devreme, să rămână mereu harnice și voioase, să fie fete și neveste frumoase, mame grijulii și bunici înțelegătoare, să trăiască, să se bucure și să-și bucure familia, sperând mereu într-un mai bine care să vină cât mai repede.
Sursa: https://www.viata-libera.ro/satul/47308-ziua-mondiala-a-femeilor-din-mediul-rural