Viața satului

Parlamentul a dat liber la băuturile care imită vinurile

Acciza la BFL-uri a fost tăiată de zece ori Parlamentarii au adoptat o lege prin care acciza la băturile fermentate liniştite e redusă de la 100 de euro la 10 euro pe hectolitru. Preşedintele a trimis legea la reexaminare, însă solicitarea sa e pe punctul de a fi respinsă.Cu o acciză foarte mică, BFL-urile vor deveni din nou profitabile şi vor face concurenţă neloială vinurilor.Lăsand la o parte definiţiile din Codul Fiscal, BFL-urile sunt nişte băuturi care imită vinul, dar nu sunt făcute din struguri şi au costuri de producţie mult mai mici

Parlamentul Romaniei a decis că acciza la BFL trebuie să scadă de la 100 de euro la 10 euro la 100 de litri. La o ţuică naturală produsă în propria gospodărie, acciza este de 1.000 de euro pe hectolitru, dar la o băutură care imită vinul e de doar 10 euro, fapt care arată de unde vor aleşii să se scoată profitul. Chiar dacă preşedintele a trimis legea la reexaminare, sunt şanse mici ca să se schimbe ceva, avand în vedere că deja Senatul i-a respins solicitarea. Producătorii de BFL-uri au făcut de mult timp demersuri de licenţiere, anticipand scăderea accizei. Reprezentanţii viticultorilor atrag atenţia că aceste băuturi nu sunt supuse nici unui control şi îi vor băga în faliment pe producătorii de vinuri deoarece sunt mult mai ieftin de produs.


Actuala putere se ambiţionează să îngroape viticultura prin reluarea producţiei pe scară largă a băuturilor fermentate liniştite (BFL). Ignorand impactul dezastruos avut asupra producătorilor de vinuri, parlamentarii au adoptat o lege care prevede reducerea accizei de la 100 de euro la doar 10 euro pe hectolitru. Preşedintele Traian Băsescu a trimis actul normativ la reexaminare, însă Senatul a respins această cerere. Camera Deputaţilor este for decizional, dar decizia deputaţilor este previzibilă. Acciza de 100 de euro la BFL a fost introdusă în anul 2010 de către fostul Guvern Boc. Să nu vă gandiţi că pe foştii guvernanţi îi cuprinsese dragostea pentru viticultură. Măsura a fost luată pentru aceştia s-au gandit că vor strange bani mai mulţi la bugetul sărăcit de criză al ţării. De atunci, producătorii de BFL au depus eforturi insistente pentru reluarea producţiei cu costuri mai mici. Aceştia au reuşit parţial la începutul anului, atunci cand în Codul Fiscal a fost introdus o prevedere ambiguă, potrivit căreia se poate considera pentru o anumită categorie de BFL se poate percepe o acciză de numai de 25 de euro pe hectolitru. Această ambiguitate a fost “clarificată” în Parlament, care a decis că e cazul să fie percepută o taxă de 10 euro la 100 de litri, adică doar 0,1 euro pe un litru de băutură fermentată liniştită. La cursul actual, înseamnă mai puţin 45 de bani, ceea ce va încuraja producătorii de BFL să reia producţia şi să înregistreze profituri mari din imitarea vinurilor.

PNL a susţinut tăierea accizei

Parlamentarii şi-au spus opinia cu privire la BFL atunci cand a intrat în dezbaterea forului legislativ OUG 117/2010, pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar – fiscale. În 2011, actul normativ a ajuns în Senat. Atunci, Comisia economică, industrie şi servicii, condusă de liberalul Varujan Vosganin, a dat aviz negativ ordonanţei. În cele din urmă, Senatul a pasat responsabilitatea aprobării la Camera Deputaţilor. Aici, ordonanţa a intrat de mai multe ori în plen pană cand a fost aprobată întrucat au fost cerute rapoarte suplimentare de la Comisia de buget, finanţe şi bănci. Acest lucru s-a întamplat şi 14 februarie şi 19 martie 2012. Pe 24 mai 2012 s-a primit un raport suplimentar de la comisie, în care acciza la BFL era zero. Schimbarea a fost adoptată ca urmare a propunerii făcute de doi deputaţi PDL, William Brînză şi Adrian Gurzău, ceea ce arată că niciunei tabere politice nu-i prea pasă de viticultură. Această propunere a fost menţinută în rapoartele ulterioare ale comisiei, însă ordonanţa nu fost luată în discuţie  de deputaţi, care au trimis-o de fiecare dată la Comisia de buget, finanţe şi bănci pentru rapoarte suplimentare. La raportul din 22 mai 2013 s-a consemnat o schimbare importantă în cadrul comisei. Parlamentarii PNL au impus o nouă modificare, aceea a accizei de 10 euro/hectolitru. După ce legea a fost retrimisă încă o dată în comisiei, în cele din urmă a fost adoptată în această formă pe 26 iunie 2013.

Nimeni nu verifică BFL-urile

BFL-urile sunt băuturile cu “o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% volum, dar nu depăşeşte 10% în volum” sau cu “o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare”. Tot în categoria BFL intră băuturile fermentate “la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%”. În cazul acestora se prevede că este o acciză de 25 de euro pe hectolitru, care se “se aplică suplimentar” celei prevăzute pentru celelalte BFL-uri, o formulare ambiguă, care dă naştere la interpretări. BFL sunt, lăsand la o parte definiţiile din Codul Fiscal, nişte băuturi care imită vinul, dar nu sunt făcute din struguri şi au costuri de producţie mult mai mici. Aşa cum s-a văzut înainte de 2010, aceste au făcut o concurenţă puternică şi neloială vinurilor, mai ales celor din Vrancea. Cu toate acestea, parlamentarii ignoră ceea ce s-a întamplat, probabil şi din cauza lobby-ului intens făcut de firmele interesate de reluarea producţiei de BFL-uri, din cate se aude. Chiar şi liberalul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, spunea cu mai mult timp în urmă că în restul UE nu se percep accize pentru aceste băuturi. În celelalte ţări europene însă legislaţia este clară şi respectată cu stricteţe. La noi însă, aceste BFL-uri imitau vinurile fără nicio problemă, şi aveau denumiri de genul “Dealul viilor” sau “Podgoreanca”. În timp ce parlamentarii s-au grăbit să  introducă o acciză modică, nu sunt organisme care să verifice aceste băuturi, care practic intră fără un control pe piaţă.

1.000 de euro la ţărani, 10 euro la “imitatorii” de vinuri

Statul va percepe o acciză de doar 45 de bani, ceea ce va încuraja producătorii de BFL să reia producţia şi să înregistreze profituri mari din imitarea vinurilor

Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorii, crede că planul de reducere a accizei este cunoscut de mult timp de către cei avizaţi, care au început demersurile pentru obţinerea autorizaţiilor necesare. “Un om normal nu începea să facă demersuri pentru licenţă dacă nu ştia că va apare legea. În momentul în care va fi publicată în Monitorul Oficial, vor da drumul la producţie. Problema este că despre această băutură nu se ştie cand este produsă, din ce este făcută şi în ce condiţii. Nu există niciun control. Era necesară o lege tehnică, cum este la vin, care să reglementeze BFL-urile, nu un ordin incomplet de ministru dat în urmă cu caţiva ani”, a declarat Toader Manole. Acesta crede că după ce legea va intra în vigoare, unii din producătorii de vinuri se vor reprofila pe BFL-uri, deoarece costurile sunt mai mici şi nu există riscurile de la viţa de vie. “Bine că au pus la ţăranii care produc ţuică naturală acciză de 1.000 de euro, iar la BFL au pus 10 euro”, a concluzionat Toader Manole. După ce a redus TVA la paine, Guvernul Ponta a decis să crească accizele la alcool, de la 750 de euro la 1.000 de euro pe hectolitru. Această majorare face practic imposibilă intrarea în legalitate a locuitorilor din rural care ar putea produce ţuică pentru comercializare. (Mihai BOICU)

---