Agricultura vranceană a atras fonduri europene de 71 milioane de euro
Valoarea fondurilor europene contractate prin proiectele depuse de vranceni la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit se ridică la 71,3 milioane de euro, sumă din care s-au plătit pană în prezent 39,2 de milioane de euro. Aceste proiecte au fost depuse în cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (PNDR) 2007 – 2013, care se încheie în acest an. În aceste condiţii, suma de 71 de milioane de euro este apropiată de cea finală, întrucat nu mai sunt multe fonduri de accesat în acest an. Finanţările europene acordate pentru agricultura sunt mai mari, întrucat s-au mai dat şi subvenţii sau fonduri prin grupurile de acţiune locală. După cum reiese din situaţia întocmită de Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDR) agriculturii vranceni au atras cei mai mulţi bani pentru modernizarea exploataţiilor agricole prevăzută în Măsura 121. Pentru 23 de contractate, din 107 depuse, s-a aprobat o finanţare totală de 12,3 milioane euro, din care s-au plătit 10,4 milioane de euro. Prin această măsură se acordă fonduri pentru introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profitului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, adoptarea exploataţiilor la standarde comunitare, creşterea veniturilor exploataţiilor agricole şi încurajarea asocierii. În actualul PNDR mai sunt disponibile 50 de milioane de euro prin Măsura 121 începand cu această lună, pentru sprijinirea fermelor familiale. Se estimează că 1.000 de ferme vor beneficia de cate 50.000 de euro. Cu toate acestea, specialiştii anticipează că nu vor fi foarte mulţi fermieri care vor depune dosare, deoarece procentul de finanţare este destul de redus. Astfel, suma de 50.000 de euro poate fi obţinută pentru un proiect eligibil în valoare de 125.000 de euro, ceea ce înseamnă că beneficiarul trebuie aibă o finanţare proprie de 75.000 de euro.
Cei mai mulţi bani au fost investiţi în silozuri şi crame
Creşterea valorii economice a poduselor agricole şi forestiere ar trebui să aducă în total agriculturii locale 14,5 milioane de euro, suma aprobată pentru cele 17 contracte încheiate. Pentru Măsura 123, APDRP a efectuat pană acum plăţi în valoare de 9,3 milioane euro. Prin intermediul acestei măsuri s-au făcut investiţii de valoare mare, care au mers de la cateva sute de mii pană la cateva milioane de euro. În general, acestea s-au referit la achiziţia de silozuri pentru depozitarea cerealelor, o investiţie profitabilă în ultimii ani, înfiinţarea sau achiziţia de utilaje pentru combinate de vinificaţie, precum şi înfiinţarea unor unităţi de procesare a legumelor. Marii producătorii de cereale au investit în silozuri şi au atras proiecte de sute sau chiar milioane de euro. Printre aceştia se numără Constantin Bazon, care exploatează 2.500 de hectare, Vasilică Panfil, cu 3.500 de hectare, Vasile Macovei, deţinătorul fermei de vaci de la Bătineşti care aprovizionează cu lapte Danone, dar şi danezii de la Premium Porc, care lucrează şi ei o suprafaţă mare de teren. În afară de proiectele de mare valoare, în Vrancea au fost accesate în număr mare proiectele pentru cei care au vrut să se apuce de afaceri în agricultură. Pentru Măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” s-au depus 561 de proiecte şi au fost aprobate 283. Valoarea contractelor este de 6,2 milioane de euro, din care s-au plătit pană acum 4,2 milioane de euro. De aceşti bani au profitat, în general, tinerii care au vrut să se apuce de afaceri pe cont propriu, descurajaţi de lipsa ofertelor de pe piaţa muncii sau salariile mici oferite de angajatori. Cu toate că Vrancea a fost lovită de inundaţii în ultimii ani, iar apele au provocat frecvent distrugeri ale infrastructurii, autorităţile nu prea s-au înghesuit să obţină fonduri sau au fost probleme cu dosarele. “Renovarea satelor” prin intermediul Măsurii 322 a atras 55 de dosare, din care s-au aprobat doar şapte. Valoarea totală a acestora este de 8,8 milioane de euro, din care beneficiarii au încasat 3,8 milioane de euro. Prin această măsură s-au putut repara, de exemplu, pagubele produse de inundaţiile din 2010 la infrastructură.
Aproape 2.000 de fermieri au luat bani pentru subzistenţă
Vrancea deţine o poziţie fruntaşă la fondurile pentru măsurile de semi – subzistenţă, de care au beneficiat 1.942 de persoane. Din totalul sumei contractate de 14,5 milioane de euro pană acum s-a plătit jumătate, 7,6 milioane euro. Gradul mare de accesare al Măsurii 141 are o dublă interpretare. Aspectul pozitiv este că au fost persoane interesate să se ocupe în continuare de agricultură, chiar dacă la un nivel foarte redus şi fără a se dezvolta. Practic, în acest mod s-a încurajat supravieţuirea micilor exploataţii în mediul rural, existand potenţialul ca acestea să evolueze în viitor la adevărate afaceri în agricultură. La întalnirea care a avut loc joi la Dumitreşti, cu ocazia conferinţei judeţene a APDRP, deputatul Nini Săpunaru a afirmat că fondurile europene sunt pentru cei cu bani, ceea ce face ca Măsura 141 să fie necesară pentru mediul rural. Pe de altă parte, directorul general al APDRP a afirmat că, în realitate, banii pentru fermele de semi – subzistenţă reprezintă în realitate un ajutor social acordat beneficiarilor. “Acest lucru nu este de laudă pentru că arată că aici există fermieri cu suprafeţe mici, fragmentate şi animale puţine. Suma de 1.500 de euro pe an pe care o ia un fermier reprezintă un fel de ajutor social şi cu care nu poţi să-ţi dezvolţi o fermă”, a declarat George Turtoi. Directorul general al APDRP a afirmat că în viitorul PNDR vor fi finanţate proiecte. “Am avut 140.000 de proiecte depuse în cadrul PNDR. Nu am reuşit să finanţăm decat 65.000 de proiecte. Sper ca în viitorul program să acoperim cat mai bine nevoile Romaniei”, a spus George Turtoi.
Fonduri greu de accesat
Cu toate că la prima vedere fondurile europene par a fi uşor de luat, documentaţia care trebuie depusă este complexă şi dificil de realizat, mai ales că guvernanţii modifică frecvent legislaţia, în special cea fiscală. Oamenii de afaceri spun că fondurile atrase de la UE înaintede aderare prin fostul program SAPARD au fost mult mai uşor de accesat, în timp ce acum li se impun condiţii pe care nu le consideră necesare. Astfel, pentru a obţine punctaj suplimentar li se impune realizarea unor investiţii de care spun că nu au nevoie, cum ar fi producerea de energie regenerablă. În continuare, viitorul PNDR va fi mai simplificat, dar şi cu fonduri mai puţine, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale. La ora actuală, Programul este în proces de elaborare şi ar putea avea doar 11 măsuri, faţă de 25, cat a avut precedentul program. De asemenea, Achim Irimescu a afirmat că Romania va avea o alocare financiară mai redusă pe PNDR în perioada 2014 – 2020, cu un miliard de euro, suma finală putand fi de 7,1 miliarde de euro. (Mihai BOICU)
Situatia proiectelor contractate si a platilor efectuate
Masura Proiecte depuse Proiecte contractate Suma totala (euro) Suma platita (euro)
Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri 561 283 6,2 milioane 4,2 milioane
Masura 121 Modernizarea exploatatiilor 107 23 12,3 milioane 10,4 milioane
Masura 123 Cresterea valorii adaugate a 50 17 14,5 milioane 9,3 milioane
produselor agricole si forestiere
Masura 141 Sprijinirea fermelor de 1.942 1.942 14,5 milioane 7,6 milioane
semi - subzistenta
Masura 221 Prima impadurire a terenu- 4 3 536.673 0
rilor agricole
Masura 312 Creearea si dezvoltarea 136 38 4 milioane 2,4 milioane
microintreprinderilor
Masura 322 Renovarea, dezvoltarea 55 7 8,8 milioane 3,8 milioane
satelor
Masura 411 Implementarea strategiilor 58 40 679.215 156.298
de dezvoltare locala
Masura 413 42 17 855.569 0
Masura 431 "Sprijin financiare pentru
pregatirea dosarelor pentru selectia GAL 10 10 3,5 milioane 627.460
TOTAL 3.044 2.390 71,3 milioane 39,2 milioane