VIDEO!!!Culmea luptei împotriva grindinei: “Piatra” a bătut viile chiar unde trebuiau să fie rachetele antigrindină
Ca o ironie a sorţii, grindina a distrus viile şi livezile din satul Găgeşti, Boloteşti, chiar langă viitorul punct de lansare al rachetelor antigrindină. În timp ce în ţările învecinate, astfel de sisteme funcţionează chiar şi de 50 de ani, la noi guvernanţii se chinuie de nouă ani să facă ceva. Reprezentanţii viticultorilor estimează că o treime din producţia de struguri a acestui an a fost afectată, ceea ce s-ar putea traduce în pierderi de ordinul milioanelor de euro. În mai puţin de două săptămani, peste 1000 de hectare de viţă de vie au fost compromise în Jariştea, Boloteşti şi Ţifeşti.
Cele două valuri de grindină care au lovit viile din podgoriile vrancene au provocat pagube de milioane de euro, la o estimare neoficială. Comisiile de evaluare vor începe de astăzi inventarierea daunelor produse de grindina care a căzut miercurea trecută. Cu toate acestea, deja se conturează un an agricol compromis în bună măsură pentru viticultori. Potrivit lui Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorii, viile din Vrancea sunt afectate în procent de 30% - 35%, iar efectele grindinei se vor resimţi şi în următorii doi – trei ani, în special viile tinere. “Pagubele sunt cam în jur de 30% - 35% la nivel de judeţ. Pe viticultori nu îi va despăgubi nimeni. Firmele de asigurări nu dau nimic dacă nu este formată bobiţa. Ministerul Agriculturii a promis că va acoperi acest interval, dar nu s-a întamplat nimic. La Jariştea, Boloteşti şi Ţifeşti pagubele au ajuns pană la 100%”, a declarat preşedintele Federaţiei Viticultorii. Reprezentanţii firmelor de asigurări au venit deja de la finalul săptămanii trecute pentru a evalua dezastrul produs de grindină şi pentru a culege datele înainte de evaluările care vor fi făcute de autorităţile judeţene. “În mod normal, la 10 ani grindina trebuie să lovească de trei ori, iar şapte ani să fie buni. La noi bate grindina în şapte ani din zece, de aceea se impune o staţie antigrindină”, a afirmat Toader Manole. Potrivit acestuia, valoarea producţiei de struguri din podgoriile Coteşti, Odobeşti şi Panciu se ridică la 120 de milioane lei, adică aproximativ 27 milioane de euro. Dacă aproximativ o treime din vii au fost afecte de grindină, pagubele s-ar putea ridica chiar la nouă milioane de euro. O evaluare cat de cat exactă se va şti săptămana viitoare, după verificările care vor fi efectuate.
Grindină în loc de rachete la Boloteşti
Grindina care a căzut miercurea trecută a afectat cel mai mult Jariştea, satul Scînteia, Boloteştiul – satul Găgeşti şi Ţifeşti – satul Sîrbi. La Găgeşti în jur de 400 de hectare de vie au fost compromise între 70% şi 100%.
“Sunt de 30 de ani primar, dar niciodată nu a fost ca acum, nici măcar pe un sfert. Producţia de vie este afectată şi pe următorii doi ani”, se plange primarul Ştefan Sîchin, de la Boloteşti
“Sunt de 30 de ani primar, dar niciodată nu a fost ca acum, nici măcar pe un sfert. Producţia de vie este afectată şi pe următorii doi ani. Oamenii nu au putut acţiona imediat după ce a căzut grindina pentru că a pămantul a fost prea moale pentru a putea intra în vie. Grindina a bătut chiar unde este punctul de lansare al rachetelor antigrindină şi a distrus şi 200 de hectare de livezi. Mai trebuiau aduse doar rachetele, personalul a fost deja instruit”, a declarat primarul Boloteştiului, Ştefan Sîchin. Cel mai vechi primar din Vrancea spune că localitatea a fost pană acum ferită, în comparaţie cu altele, de căderile de grindină. Comuna Ţifeşti este, la randul său, afectată în mod serios de grindină, în special în satul Sîrbi. 300 hectare de vie au fost stricate în procent de 50 – 60%, 100 hectare în jur de 30%, iar alte 100 de hectare între 20 – 25%. “Via a fost afectată în măsura în care guvernanţii ştiu să aloce fonduri pentru staţia antigrindină, ca orice cultură neprotejată”, a declarat primarul Gabriel Postolache. Omul de afaceri Dorinel Guzu este printre cei care au avut de suferit, pe langă vii înregistrandu-se daune şi la livezile de meri şi cireşi. În urmă cu două săptămani, la Jariştea grindina a făcut ravagii în aproape 1000 hectare de viţă de vie. Săptămana trecută, satul Scanteia a fost lovit din nou, iar autorităţile locale au solicitat declararea satului zonă calamitată, deoarece localnicii nu au mai rămas cu nimic. Oamenii vor fi obligaţi în acest an să plătească însă impozit pe bază de norme de venit, deoarece toţi cei care se află la putere vorbesc de fiscalizarea agriculturii, dar nu fac nimic pentru a-i ajuta pe ţărani.
Tăierile de păduri ar putea favoriza apariţia grindinei
Grindina a distrus tot la Scanteia, Jariştea, primarul cerand să fie declarată zonă calamitată
În timp ce în ţările învecinate, cum sunt Moldova, Bulgaria sau Serbia, există sisteme antigrindină pe bază de rachete încă din anii 60, în Romania sistemul este încă în chinurile facerii după aproape 10 ani de la demararea efectivă a acestuia. Despre rachetele antingrindină s-a discutat încă din anii ’90, dar primii paşi concreţi au început să se facă în anul 2004. Nu se ştie dacă Guvernul Adrian Năstase a fost chiar interesat de soarta agricultorilor sau a fost “stimulat” pentru că era an electoral. Guvernanţii care s-au succedat după aceea au dat bani cu ţaraita, ignorand pagubele importante produse de grindină. După nouă ani, există şanse ca Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea să devină funcţională. Guvernul a prevăzut suma de 4 milioane de lei pentru finalizarea centrului de comandă din marginea Focşaniului, precum şi pentru dotări la punctele de lansare a rachetelor. Dacă iniţial erau planificate 12 puncte, în final au rămas doar şapte, din care cinci în Vrancea şi două în Galaţi. În judeţul nostru, rachetele vor fi trase de la Bizigheşti, Panciu, Boloteşti, Răcoasa şi Rugineşti. Din păcate, mulţi dintre viticultori au deja recoltele compromise în acest an, iar pagubele din ultimii ani sunt de ordinul zecilor de milioane de euro. Dezastrul de la Jariştea, Boloteşti şi Ţifeşti ar putea fi provocat şi de tăierea pădurilor, susţine preşedintele Federaţiei Viticultorii.
“La Jariştea, Boloteşti şi Ţifeşti pagubele au ajuns pană la 100%”, spune Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorii
“S-au tăiat pădurile de foioase de la Mahriu, Tîrîtu, Poiana Cristei. Din acest motiv, s-au supraîncălzit coamele dealurilor. Pe văi aerul este mai rece şi se formează un curent care circulă pe traseul Poiana Cristei, Broşteni, Şarba, Găgeşti, Ţifeşti. De aceea, grindina bate în aceste localităţi şi se opreşte la Panciu”, a declarat Toader Manole. (Mihai BOICU)
.