Viața satului

Prima primărie care poate intra în faliment

Năruja, mica localitate din munţii Vrancei, are datorii de trei ori mai mari decat bugetul pe un an, motiv pentru care ar putea fi declarată falimentară potrivit noii legi a Guvernului Ponta.“Nu am de unde să plătesc datoriile nici în două mandate”, recunoaşte primarul.La un buget de 5 miliarde de lei vechi, primăria are de plătit către Electrica nu mai puţin de 16 miliarde de lei, în contul unui program de electrificare sistat de Guvern.Pentru că tot mai multe comune sunt afectate de criză, Guvernul a dat o ordonanţă prin care primăriile pot intra în stare de insolvenţă, la fel ca firmele

Primăriile pot intra în insolvenţă la fel ca orice firmă care nu mai poate face faţă obligaţiilor financiare, potrivit unei ordonanţe care a fost adoptată săptămana trecută de Guvernul Ponta. Foarte multe primării din Vrancea au restanţe pentru diferite investiţii, motiv pentru care creditorii pot cere executarea în instanţă, după modelul american, acolo unde oraşe întregi au intrat în incapacitate de plată şi nu se mai pot susţine pentru a fi autonome, pe fondul recesiunii economice. Aşa se face în curand putem avea comune falimentare şi pe plaiurile mioriţei, aşa cum se întamplă şi în alte ţări.

Cele mai multe dintre investiţiile generatoare de datorii au fost începute în anul 2009 prin diferite programe cu finanţare guvernamentală, numai că fostul Guvern Boc nu a mai dat bani, iar Guvernul Ponta nu şi-a respectat decat într-o mică parte promisiunile de stingere a arieratelor autorităţilor locale. În Vrancea, cele mai mari şanse de a intra în insolvenţă le are Primăria Năruja, care a acumulat datorii uriaşe raportat la bugetul localităţii din munţii Vrancei. În comună s-a derulat o investiţie la reţeua electrică în cadrul Programului de electrificare 2007 – 2009. “Sigur intrăm în faliment cu datorii de 16 miliarde de lei. Pentru că la investiţia în reţeaua electrică nu s-au plătit la timp 850.000 lei, s-au acumulat penalităţi în valoare de 750.000 de lei. Ne-am judecat, am caştigat la Focşani, după care am pierdut la Curtea de Apel Galaţi”, spune primarul Nicu Ciprian Popescu. de la Năruja Potrivit primarului, bugetul total al primăriei se ridică doar la circa 5 – 6 miliarde lei vechi, cu toate cheltuielile incluse, cum ar fi cele de personal. “Nu am de unde să plătesc datoriile nici în două mandate. Cei de la putere nu ne-au dat niciun ban din cauza puterii politice. Au spus că vor achita 85% din arierate, dar nu s-a întamplat”, a spus primarul PDL. Reţeaua de electrificare a fost realizată doar pe jumătate. De asemenea, podul peste Zăbala a fost realizat doar pe trei sferturi. Aici, datoriile către constructor, de peste 200.000 de lei, s-au plătit prin compensare cu obligaţiile restante la buget, în schimb primăria a fost nevoită să achite penalităţile.

Primăriile achită nota de plată a Guvernului

Ordonanţa de urgenţă privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ – teritoriale a fost adoptată de Guvern în şedinţa de săptămana trecută. Actul normativ ar fi trebuit să apară în termen de şase luni de la adoptarea Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, însă timp de şapte ani guvernele care s-au succedat au uitat de această obligaţie. Guvernul Ponta a fost nevoit să reglementeze situaţia din cauza arieratelor mari acumulate de primării. Chiar dacă fostele guverne au finanţat şi apoi întrerupt diverse investiţii, contractele au fost încheiate cu primăriile, care trebuie să achite nota de plată. Ordonanţa prevede că mai întai consiliul local adoptă o hotărare prin care se declară starea de criză financiară, după care în termen de cinci zile se constituie un comitet, prin ordin al prefectului. Acest comitet adoptă un plan de redresare financiară, care cuprinde măsurile pentru a ieşi din situaţia de criză şi proiecţia veniturilor şi cheltuielilor pentru următoriidoi ani. Starea de criză financiară încetează dacă la 180 de zile de la declararea ei nu mai sunt motivele pentru care s-a declanşat sau, dimpotrivă, sunt îndeplinite condiţiile pentru a declanşa starea de insolvenţă.

Primarul poate plăti pentru falimentul comunei

Procedura insolvenţei unei localităţi se deschide ca urmare a unei cereri depusă la tribunal de creditori sau chiar de către conducerea unităţii administrativ teritoriale. În cazul în care judecătorul sindic constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru declararea insolvenţei, se numeşte un administrator judiciar. Acesta împreună cu ordonatorul principal de credite întocmeşte un plan de redresare. “Planul de redresare poate defavoriza unele creanţe, poate prelungi data scandeţelor şi poate modifica rata dobanzii, penalităţile sau oricare alte clauze din cuprinsul contractului ori al celorlalte izvoare ale obligaţiilor unităţii administrativ teritoriale”, se arată la art. 94 din ordonanţă. Potrivit acesteia, furnizorii de apă, gaze, energie electrică, telecomunicaţii şi alte servicii similare nu au dreptul să întreruptă serviciile pe durata insolvenţei. De menţionat că, la cererea administratorului judiciar, judecătorul sindic poate decide ca o parte din obligaţiile primăriilor să fie plătite de persoanele din conducere care au contribuit la intrarea în insolvenţă. Ordonanţa Guvernului Ponta poate afecta în special localităţile mici, care s-au desprins în ultimii ani de comunele mai mari, şi care depind de fondurile alocate de guvern pentru a supravieţui. Primele victime ar putea fi comunele conduse de primari ai Opoziţiei, ştiut fiind că guvernanţii alocă fondurile în funcţie de culoarea politică a aleşilor locali. (Mihai BOICU)

Ce este criza financiară

Legea 273/2004, art. 74:
1.    Criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ – teritoriale, caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în următoarele situaţii:
a.    neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul general al unităţii administrativ – teritoriale respective, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial
b.    neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scandeţei.

---