Viața satului

Garanţiile la vin au îngropat 23 de crame din Vrancea

14 antrepozite au rămas fără autorizaţii pentru că nu au plătit garanţiile introduse de Guvernul Boc şi pe care podgorenii le consideră împovărătoare.Alte nouă antrepozite de vinificaţie s-au reautorizat ca mici producători.In Vrancea, cea mai mare podgorie a ţării, mai sunt doar 88 de antrepozite de vinificaţie, din care 15 aparţin Vincon.Asta arată că cei mai mulţi podgoreni au devenit furnizori de struguri pentru marii vinificatori.“Un mic întreprinzător care vrea să se dezvolte nu poate pentru că statul a impus condiţii aberante fermierilor”, spune un podgorean rămas fără antrepozit, care arată cu degetul “aberaţiile” din legislaţia viticolă

Introducerea garanţiilor la antrepozitele de vinificaţie a dus la dispariţia a 23 de antrepozite de vinificaţie în anul 2012. Din păcate, doar nouă şi-au continuat activitatea ca mici producători, care pot produce doar 100.000 de litri de vin pe an. Garanţiile au fost introduse de Guvernul Emil Boc, dar păstrate de Guvernul Ponta, care le-a redus însă la jumătate. În Vrancea existau în anul 2006 peste 200 de antrepozite, din care 150 de vinificaţie, iar acum au rămas doar 99, din care 88 pentru vin. Dintre acestea, 15 sunt ale Vincon SA Vrancea, cel mai mare producător de vin din judeţ. “Un mic întreprinzător nu poate să se dezvolte, pentru că statul a impus condiţii absolut aberante fermierilor”, spun unul dintre producătorii care au rămas fără autorizaţie. Din nenorocirea micilor podgoreni profită marii producători de vin.
Aberaţia legislativă introdusă de Guvernul Boc şi menţinută de Guvernul Ponta a produs efecte negative pentru viticultura vranceană. 23 de antrepozite au dispărut anul trecut după ce în Codul Fiscal s-a introdus obligaţia constituirii de garanţii, cu toate că vinul are acciză zero. În cazul a 14 antrepozite, autorizaţiile de funcţionare au fost revocate deoarece nu au constituit garanţii, iar nouă agenţi economici nu au mai continuat ca antrepozitari şi s-au reautorizat ca mici producători, care produc pană la 100.000 de litri de vin pe an. Măsura de constituire a garanţiilor pentru produsele accizabile a fost luată de fostul Guvern Boc pentru a diminua evaziunea fiscală. Prevederile au fost contestate de viticultori, întrucat vinul face parte din categoria produselor accizabile, însă valoarea taxei este zero. Cu toate acestea, prevederea a fost menţinută în Codul Fiscal, chiar dacă nivelul de cuantum a fost redus de primul Guvern condus de Victor Ponta. Numărul antrepozitelor de producere a vinurilor liniştite a scăzut într-un an de la 110 la 88, din care 15 antrepozite aparţin Vincon SA, unul dintre marii producători de vin din ţară, care face parte din categoria marilor contribuabili ai judeţului. Anul trecut doar un singur antrepozit a fost autorizat de către autorităţile vamale.

Vincon are 15 antrepozite

Cei 88 de antrepozitari au produs anul trecut 400.000 de hectolitri de vin, se arată într-o informare prezentată de Ion Ghionea, directorul Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale la ultima şedinţă a Colegiului Prefectural. La Vamă mai sunt înregistraţi 57 de mici producători de vin, din care 30 anul trecut, precum şi un număr de 23 de gospodării individuale producătoare de vinuri. Micii producători au făcut anul trecut o cantitate de 1.119.685 litri de vin, iar gospodăriile individuale 314.247 litri de vin. În Vrancea sunt în total 99 de antrepozite, de unde reiese că activitatea cea mai intensă este concentrată în viticultură. Cu toate acestea, activitatea s-a diminuat foarte mult după intrarea în Uniunea Europeană, ca urmare a condiţiilor dure introduse în privinţa producerii şi comercializării. În anul 2006, în Vrancea erau peste 200 de antrepozite fiscale, din care 150 erau pentru vinificaţie. Scăderea de la an la an a numărului afacerilor cu vin a avut loc din cauza condiţiilor care trebuie respectate, a crizei economice, dar şi a unor ani agricoli nu prea buni. Printre puţinele lucruri bune care s-au întampla anul trecut este prelungirea autorizaţiei de funcţionare a antrepozitelor de la unu la trei ani. Mai mult, în cazul contribuabililor mici şi mijlocii autorizarea se poate face la nivel local, nu la Ministerul Finanţelor Publice.

Garanţii de 415.000 euro

Antrepozitarii mici şi mijlocii din Vrancea au constituit anul trecut garanţii în valoare totală de peste 415.000 de euro din care 45% sub formă de depozite în numerar la Trezoreria Statului, iar restul sub forma unor scrisori de garanţie bancară. Iniţial, pentru producătorii care produc pană la 500.000 de litri de vin Guvernul Boc a introdus obligaţia unui capital social minim de 25.000 lei şi constituirea unor garanţii de 5.000 de euro. Pentru cei care produceau mai mult, sumele se dublau. Singurul lucru bun care s-a întamplat a fost tergiversarea aplicării acestor condiţii, pentru că era an electoral. Condiţia capitalului social minim a fost mai uşor de respectat pentru producătorii care au accesat fonduri europene. Ulterior, obligaţiile au fost păstrate de Guvernul Ponta, însă sumele s-au redus. La această dată, Codul Fiscal prevede în normele de aplicare că în cazul cramelor care produc pană la 5.000 de hectolitri de vin, capitalul social minim este de 200 de lei. De la 5.001 la 10.000 hectolitri, suma este de 25.000 lei, iar peste 10.000 hectolitri capitalul social minim este de 50.000 lei. La garanţii, suma este de 2.500 de euro pană la 5.000 hectolitri, de 5.000 de euro pană la 10.000 de hectolitri şi de 10.000 de euro peste această cantitate de vin. Împovărarea podgorenilor cu taxe i-a transformat pe aceştia în furnizori de sturguri pentru marii vinificatori, în condiţiile în care, se ştie, producătorii de materii prime caştigă cel mai puţin dintre cei care contribuie la scoaterea pe piaţă a unui produs agricol.

“Statul a impus condiţii aberante fermierilor”

Unul dintre producătorii care a rămas fără autorizaţia de antrepozitar spune că este nevoit să dea strugurii la marii vinificatori, cu preţuri mult mai mici. Închiderea cramei a însemnat angajaţi trimişi în şomaj, ceea ce pentru stat înseamnă o pierdere, nu un caştig. “Ca să te reautorizezi trebuie iar să scoţi mulţi bani pentru întocmirea dosarului, de la Vamă, Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, SGA şi alte instituţii. Cu alte cuvinte, un mic întreprinzător care are 5-10 -15 hectare, dacă a avut o crămuşoară şi vrea să-şi dezvolte afacerea nu poate pentru că statul a impus condiţii absolut aberante fermierilor. Una se referă la capitalul social, care, în opinia întreprinzătorilor mici, contravine legii societăţilor comerciale. Unul care face pantofi şi unul care face vin nu trebuie să aibă capitaluri sociale diferite. A doua e să-ţi plăteşti acciză anticipat. Acciza la vine este zero, dar statul vine şi cere în avans o sumă de bani în contul accizei, care de fapt este zero. Nu eşti încurajaţi să produci vin de calitate în Romania. Dacă se ataca legea la Curtea Constituţională ar fi fost bine, dar nu are cine să lupte pentru noi, cine să ne sfătuiască”, a declarat fostul antrepozitar, care nu a vrut să-şi dezvăluie identitatea pentru a nu avea probleme cu Vama. Acesta spune că nimeni nu sare în ajutorul viticultorilor din Vrancea, chiar dacă avem un Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, sau un Marian Oprişan, care pare a avea influenţă politică la Bucureşti. (Mihai BOICU)

---