Vrancea "stranierilor":mai puţini bani,mai puţine cheltuieli,mai puţin lux
August, luna "stranierilor", nu mai este ce era acum caţiva ani. Criza economică a lovit grav Italia, ţară în care sunt plecaţi la muncă cei mai mulţi vranceni. Din acest motiv, tot mai puţini vin să-şi petreacă concediile pe meleagurile natale, cheltuie mai puţini bani şi construiesc mai puţin. Dacă în anii trecuţi, în august, aveau loc cateva zeci de cununii în primăriile din mediul rural, acum primarii stau degeaba. Depozitele de materiale de construcţii nu mai fac vanzări ca odinioară, notarii mai eliberează doar procuri şi adeverinţe, stomatologii fac doar lucrări ieftine, iar maşinile închiriate sunt tot mai puţine. Cum ar spune romanul, "italienii nu se mai sparg în figuri". "Este neaşteptat de scăzută activitatea în comparaţie cu anii trecuţi. Oamenii nu au bani, nu mai încheie tranzacţii, doar procuri şi adeverinţe. În anii trecuţi, lucram pană seara, la 18.00 - 19.00, ca să facem faţă, acum la pranz nu mai este nimeni la notariat", spune notarul Ciprian Nica, la care vin oamenii din toată zona Panciului. Deputatul spune că deşi luna august nu s-a încheiat, nu mai este deloc înghesuială la notariat.
Cei care îşi construiec "palate" regretă
Depozitele cu materiale de construcţie nu au mai fost luate cu asalt ca în anii trecuţi
În Străoane, sunt plecaţi să-şi caştige painea în altă ţară în jur de 600 de persoane, din care mulţi au revenit acasă în această lună. "În anii trecuţi veneau toţi acasă, acum sunt mai puţini, se vede că nu mai au bani. Am eliberat doar cateva autorizaţii de construcţie, mult mai puţine ca în anii trecuţi. Avem şi case începute, pe care nu au mai apucat să le termine, le-au făcut doar la roşu. Unele nu sunt nici acoperite", spune primarul Vasile Zbîrciog. La Popeşti, s-au eliberat în această perioadă patru autorizaţii de demolare şi două de construcţie, însă doar una solicitată de un localnic care lucrează în Italia. "Acum cinci ani, fiecare a început să facă case cu şapte camere, iar acum le pare rău că le-au făcut aşa de mari, pentru că nu le pot termina", a declarat primarul Nicolae Ciocănel. La Măicăneşti, numărul autorizaţiilor eliberate a scăzut la jumătate, iar afacerile depozitelor de materiale de construcţii au scăzut. "Nu mai construiesc ca înainte. Parte din ei nu mai lucrează decat două - trei luni pe an", spune la randul său primarul Costel Necula.
Hoţii au luat la ţintă casele "italienilor" din Păuneşti
Construcţia unei case dotată cu toate utilităţile a fost pentru mulţi vranceni motivul pentru care au plecat în străinătate
La Gologanu, lucrurile par să nu stea chiar atat de rău, întrucat primăria a eliberat deja 30 de autorizaţii de construcţie pentru cei care s-au întors acasă şi vor să intre în legalitate cu lucrările. "Sunt 480 de oameni plecaţi în străinătate, majoritatea în Italia, Spania, Anglia. Nu mai sunt nici la ei lucrurile cum erau. Unii dintre ei răman acasă, pentru că nu mai au locuri de muncă. Încet - încet se retrag spre casă, pe măsură ce îşi finalizează locuinţele", a declarat primarul Dumitru Robu. Păuneştiul s-a umplut în luna august, deoarece peste 1.000 de localnici sunt plecaţi la muncă în străinătate. Cei mai mulţi dintre cei care au venit în concediu nu au stat degeaba şi au lucrat la casele a căror construcţie au început-o în anii trecuţi. Potrivit primarului Gheorghe Popa, numărul celor care s-au întors a fost mai mic decat în anii trecuţi, iar aceştia au construit mai puţin. De altfel, afacerile celor trei depozite cu materiale de construcţie din comună nu au mai mers la fel de bine. "Italienii" au avut probleme şi cu hoţii, care au ales ca ţintă casele acestora pentru că stă nimeni în ele în cea mai mare parte din an. "Au fost sparte 16 case ale celor plecaţi în Italia. Hoţii au furat un gard din fier forjat cu porţi cu tot. Au luat şi flexuri, betoniere, aparate de sudură, tot ce au găsit", a declarat primarul Păuneştiului.
Nunţile s-au mutat în Italia
În anii dinaintea crizei economice, nunţile erau etalonul prosperităţii vrancenilor care lucrează în străinătate. Acum, în unele comune cununiile sunt doar amintire. "În anii trecuţi aveam patru - cinci cununii sambăta, acum avem doar două pe lună. Am avut doar o nuntă în comună şi aceea a unui băiat de la Dumitreşti", spune primarul din Popeşti, Nicolae Ciocănel. "Au fost 10 căsătorii luna asta, mai puţin decat în anii trecuţi. Era mai multă agitaţie în anii trecuţi, cămine, localuri închiriate. Cu toate acestea, majoritatea dintre cei care se căsătoresc preferă să facă nunta aici, pentru că lumea e mai deschisă, în Italia e mai multă sobrietate", spune primarul din Străoane, Vasile Zbîrciog. La Măicăneşti doar o căsătorie în august, pentru că mulţi localnici au plecat cu tot cu copii în Italia şi preferă să facă nunta acolo. În schimb, la Păuneşti a fost ceva mai multă aglomeraţie, doar săptămana trecută avand loc cinci cununii.
"Cu 100 de euro în Italia mancam trei săptămani"
De obicei, vrancenii se întorc acasă atunci cand îşi termină de construit locuinţele, în care au investit zeci de mii de euro. Aşa au făcut Gelu şi Mariana Acatrinei din Păuneşti, care au decis să rămană acasă, alături de cei doi copii ai lor, pe care i-au crescut bunicii în ultimii nouă ani. "Am hotărat să nu mai plec, m-am întors pentru tatăl meu şi pentru copii. Am lucrat în Roma, iar lucrurile nu mergeau aşa de rău pentru mine pentru că lucram pe utilaje. Chiar m-am certat cu patronul cand am plecat, avea nevoie de mine", a povestit Gelu Acatrinei. Soţia sa a lucrat în agricultură. "Aveam permanent de lucru, însă munca nu era foarte bine plătită", spune Mariana Acatrinei. Spre deosebire de alţi "stranieri", familia Acatrinei şi-a ridicat o locuinţă mai mică, după ce a dăramat jumătate din casa părintească. Lipsa unui loc de muncă şi salariile mici sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă cei întorşi acasă din străinătate. Soţii Acatrinei vor să investească în agricultură în continuare, pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi, chiar dacă nu se aşteaptă să caştige mare lucru. "Mancarea este foarte scumpă la noi. În Italia, cu 100 de euro umpleam un coş de cumpărături în hipermarket şi trăiam două - trei săptămani. Aveam frigiderul plin cu de toate, nu ne lipsea nimic", spune Mariana Acatrinei. Zilele acestea sunt ultimele petrecute în ţară pentru cei care lucrează în străinătate, care au început deja să plece. (Mihai BOICU)