Viața satului

Cat de mare e dezastrul în agricultură: 2.000 de lei pierderi la hectar

Primele evaluări ale dezastrului produs de secetă conturează un scenariu de coşmar: pierderi aproape totale la porumb şi floarea soarelui u în bani, pagubele înseamnă 2.000 de lei la hectar, bani pe care femierii spun că îi vor recupera în trei ani agicoli u absenţa aproape cu desăvarşire a investiţiilor în irigaţii din Vrancea a dus la acest dezastru u producătorii de cereale estimează că seceta va scumpi preţul painii din toamnă

Atunci cand plouă, economia ţării şi implicit a Vrancei se ridică cu cateva procente, iar guvernanţii se laudă cu realizările lor. În schimb, nimeni nu a investit aproape nimic în sistemele de irigaţii din judeţ, ceea ce a dus acum la un adevărat dezastru. Porumbul şi floarea soarelui sunt compromise aproape total, iar pierderile la hectar sunt de peste 2.000 de lei. Toate acestea vin după recolte mici la grau şi renunţarea la rapiţă din cauza secetei de anul trecut. În aceste condiţii, marii producători au suferit pierderi de sute de mii de euro şi nu ştiu de unde vor mai scoate bani pentru a începe alte lucrări. Locuitorii satelor nu vor mai avea nici ce pune pe masă, nici hrană pentru animale.



Seceta îi condamnă pe agricultori la supravieţuire în cel mai bun caz. Ferme de subzistenţă, medii sau mari producători, toţi sunt în aceeaşi situaţie: pierderi aproape totale la porumb, în timp ce floarea soarelui este pe acelaşi drum. Pentru locuitorii din rural, seceta se traduce în modul următor: nu mai au mămăligă să pună pe masă şi nici hrană pentru animale. Pentru firmele din agricultură 2012 este un an cu pierderi foarte greu de recuperat. Toate acestea arată cat de mare este inconştienţa, nepăsarea şi reaua voinţă a guvernanţilor, care s-au împăunat cu rezultatele obţinute atunci cand a plouat şi agricultura a ridicat PIB-ul ţării cu cateva procente. În schimb, nici un guvern nu a vrut să investească bani în sistemele de irigaţii care ar fi putut salva practic painea ţării. Pentru 12 miliarde lei vechi sistemul de aducţiune de la Bilieşti nu a fost finalizat nici acum, însă şi dacă ar fi fost gata doar cei cu suprafeţele situate langă canalele de aducţiune ar fi putut să irige. Marii producători au avut cel mai mult de suferit. Aceştia au semănat greu şi cu costuri mari graul în toamna anului trecut, iar recoltele au fost mici. Rapiţa de pe o suprafaţă de aproape 5.000 de hectare a fost întoarsă şi semănată cu porumb şi floarea soarelui, în ideea că o parte din pierderi vor fi recuperate. Din cauza secetei însă nu vor caştiga aproape nimic. Cum trebuie plătite cheltuielile făcute pană acum cu motorina, sămanţa, începerea lucrărilor pentru anul viitor este sub semnul întrebării. La floarea soarelui sunt afectate de secetă 12.250 de hectare, potrivit ultimei situaţii întocmite de Ministerul Agriculturii. La porumb, din 68.000 de hectare au fost raportate pierderi pe 40.000 de hectare, din care 6000 au fost distruse total.

Guvernul trebuie să dea ajutoare imediat

Constantin Bazon, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), spune că declararea stării de calamitate nu mai rezolvă nimic acum, pentru că porumbul s-a uscat, iar floarea soarelui va avea aceeaşi soartă. “Cultura porumbului este compromisă 100%, iar floarea soarelui 60 – 65%. Producătorii şi-au pus speranţe, au cheltuit bani, în timp ce Ministerul Agriculturii nu a băgat un metru cub de apă pe canale. Este un deficit de 1.000 mc la hectar, în intervalul 0 – 100 cm. Nici un fermier nu produce cu bani de acasă, ci din credite, are inputuri, sămanţă, motorină, pe care acum trebuie să le plătească. Pierderile se ridică la 20 de milioane de lei vechi la culturile de primăvară”, spune fermierul Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Vrancea. Omul de afaceri are 1.000 de hectare de porumb şi peste 400 de floarea soarelui şi estimează că va înregistra pierderi de aproximativ 2,5 milioane lei. Şi alţi fermieri spun că pierderile de anul acesta vor fi greu de recuperat.  “300 de hectare de porumb sunt compromise 100%, iar 400 de hectare în proporţie de 75%. Floarea soarelui este terminată. Nu am mai pomenit de cand fac agricultură ca la nici una din cele cinci culturi să nu fac nimic. Dacă pierderile sunt de 20 – 25 de milioane lei la hectar, asta înseamnă că 45 de miliarde lei vechi s-au dus pe apa sambetei. Anul trecut am recuperat pierderile din anul precedent, acum trebuie să mai muncesc trei ani pentru a recupera pierderile din acest an”, spune dezamăgit fermierul Vasilică Panfil, care lucrează peste 3.000 de hectare de teren arabil. Acesta nu ştie cum va începe anul agricol următor, în condiţiile în care trebuie să plătească cheltuielile făcute pană acum. “Guvernul trebuie să ne ajute acum, nu maine, nu anul viitor, cu 10 – 15 milioane lei vechi la hectar, cu 3 milioane lei nu facem nimic”, spune omul de afaceri.

Neaţă speră în mila Comisiei Europene

Costică Neaţă, directorul Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, spune că declararea stării de necesitate este utilă pentru a negocia cu Comisia Europeană acordarea unor ajutoare financiare. “Comisia Europeană a aprobat acordarea de ajutoare de minimis pentru cei cu sere şi solare afectate de zăpezile din iarnă. Atunci s-a negociat cu Comisia Europeană acordarea de asemenea ajutoare şi aceasta este soluţia şi acum”, a declarat Costică Neaţă. Deja agricultorii au început să vină la Direcţia Agricolă pentru a raporta pagubele. În ceea ce priveşte irigaţiile, Costică Neaţă recunoaşte că nu s-a făcut aproape nimic. La sistemul de irigaţii Bilieşti – Ciorăşti s-a finalizat canalul de aducţiune, însă nu s-au mai acordat bani pentru continuarea lucrărilor. “Mai era nevoie de 12 miliarde de lei vechi. Chiar dacă s-ar fi terminat nu s-ar fi putut face mare lucru, deoarece ţevile subterane sunt din azbociment şi s-au stricat în foarte multe locuri, astfel încat nu există presiunea necesară pentru a iriga. Cat priveşte irigarea din canale, doar cei cu terenuri învecinate puteau face acest lucru”, a spus şeful Direcţiei Agricole. În opinia acestuia, soluţia pentru irigarea terenurilor din Vrancea este realizarea unor bazine foarte mari, din care să se alimenteze producătorii, cu motopompe. Costică Neaţă avertizează că pentru a evita problemele din toamna trecută fermierii trebuie să-şi are imediat terenurile. “Imediat după recoltatul graului, trebuie trecut cu discul peste mirişte şi după aceea arată. În acest fel se păstrează apa în sol şi în toamnă la arat nu mai sunt acei bulgări foarte mari, ca nişte bolovani, care au pus atatea probleme anul trecut”, a spus şeful Direcţiei Agricole.

Preţul alimentelor ar putea sări în aer

Situaţia din Romania nu este diferită de a marilor producători de cereale din lume, Rusia, Ucraina, Franţa, SUA. Din acest motiv, preţul la grau deja a început să crească la nivel internaţional, nu doar în ţara noastră. Chiar dacă Guvernul Victor Ponta a decis să reducă TVA la 9% la alimentele de bază, aceasta s-ar putea să nu se vadă în reduceri de preţuri tocmai din cauza scumpirii produselor agricole. Deja crescătorii de animale spun că preţul furajelor a crescut foarte mult în ultima vreme. Dan Vicol, directorul producătorului de carne de pui Avicola SA Focşani, declara recent că furajele s-au scumpit cu 40% în ultima lună. Viitorul nu este roz, deoarece ţara noastră a exportat masiv cereale. Potrivit lui Constantin Bazon, vicepreşedintele LAPAR, din acest motiv rezervele ţării noastre s-ar putea termina în cateva luni, după care se va trece la importuri la preţuri superioare celor care s-au exportat. Toate acestea se vor traduce în costuri suplimentare în tot ceea ce înseamnă sectorul de panificaţie, creştere a animalelor, dar şi în alte domenii ale economiei. (Mihai BOICU)

---