Seceta ne lasă fără mămăligă, ulei şi legume
Meteorologii au anunţat ceva ploi, dar cantităţile de precipitaţii căzute sunt insuficiente pentru a potoli “setea” pămantului din Vrancea. Lipsa apei în sol pune deja în pericol cultura de porumb, de floarea soarelui şi de viţă de vie care a fost plantată în primăvară prin programele de reconversie. Chiar dacă este foarte costisitor, fermierii care au plantat vii în această primăvară vor să aducă apă cu cisternele pentru a iriga noua cultură, în condiţiile în care nici apă pentru stropit nu prea au. “Dacă nu plouă suficient, producţia de porumb şi floarea soarelului poată să scadă chiar şi cu 80%, pentru că acum sunt în perioada de fructificare. Viile plantate prin programele de reconversie, înfiinţate în această primăvară, au de suferit din cauza lipsei de apă în sol. Sunt aproximativ 800 de hectare în această situaţie la nivelul judeţului”, ne-a spus zilele trecute Mariana Botea, purtătorul de cuvant al Direcţiei pentru Agircultură şi Dezvoltare Rurală. La nivelul judeţului Vrancea cultura porumbului se întinde pe o suprafaţa de 63.000 de hectare, iar floarea soarelui pe 12.250 de hectare, spun cei de la Direcţia Agircolă. O suprafaţă importantă, care în momentul de faţă este în pericol din cauza secetei.
Nu ştim ce cumpărăm din Piaţa Moldovei
Cu toţii ne umplem coşul cu fructe şi legume din Piaţa Moldovei, şi cu toţii am văzut acele afişe “produs romanesc”, ba de multe ori ţinem cont de ele. Dar cine să ne spună dacă este adevărat, atatat timp cat nu există niciun laborator în judeţul Vrancea care să testeze aceste produse. Aşa nu ştim nici concentraţia de pesticide şi fertilizanţi din aceste fructe şi legume pe care le cumpărăm. Pentru toate pieţele din ţară există un singur laborator de specialitate, la Bucureşti. În Vrancea sunt aproape 6.000 de hectare cultivate cu legume, o suprafaţă prea mică pentru nevoia de consum a vrancenilor. Doar 5% din această suprafaţă este acoperită cu sere şi solarii. Hectarele cu legume sunt în special în comunele Bilieşti, Suraia, Bizigheşti, Garoafa şi Milcov. Spre exemplu, în acest an s-au cultivat 1.200 de hectare cu tomate, aproape 1.000 cu ceapă, peste 300 cu usturoi, 1.025 cu varză, etc. Cantităţile medii estimate sunt, la tomate, 17.400 de kilograme, 8.000 la ceapă şi 7.000 de de kilograme la usturoi, şi acestea afectate de secetă. “În Vrancea nu există un laborator care să verifice calitatea fructelor şi legumelor care se vand în pieţe. Ministerul Agriculturii are un program prin care sunt prelevate din toată ţara mostre din aceste produse. Din ce ştim, nu au fost rapoarte care să arate că s-au depăşit cantităţile stabilite la pesticide şi fertilizanţi”, ne-a precizat Mariana Botea, purtătorul de cuvant al Direcţiei Agicole. La ora actuală au apărut în pieţe legume din Vrancea, şi chiar pepeni cultivaţi în zona de sud a judeţului. Totuşi, specialiştii spun să fim cu băgare se seamă atunci cand ne alegem legumele şi fructele, întrucat mulţi producători folosesc în exces substanţe chimice pentru fertilizarea solului. Din datele specialiştilor, doar pe perioada de toamnă legumele din pieţe sunt indigene în proporţie de peste 70%. (Aurelian IVAN)