Viața satului

Ţăranii cu seceta, politicienii cu referendumul!

In timp ce politicienii, de la mic la mare, împart ţara în două şi se bat pentru cea mai înaltă funcţie în stat, oamenii de la sate spun că trăiesc cea mai cruntă secetă din ultimele decenii .De două luni nu a mai plouat decat sporadic.Producţia de grau e mult mai mică decat anul trecut, iar porumbul s-ar putea să nu se mai facă deloc dacă nu plouă în următoarele zile .Probleme au şi cei care au înfiinţat plantaţii prin reconversia viţei de vie.“Dacă seceta mai durează zece zile ar trebui declarată starea de calamitate naturală în sudul judeţului”, spun cei de la Direcţia Agricolă.

Din luna mai peste judeţul nostru nu au mai curs decat caţiva stropi de ploaie, care nu au făcut decat să prelungească agonia locuitorilor de la sate. Aceştia se gandesc la ce este mai rău. Producţia la grau se va situa între 1.500 – 2.000 kg, potrivit estimărilor oficiale. În schimb, porumbul s-ar putea să nu se facă deloc în unele zone dacă nu plouă în următoarele zile, cand meteorologii au anunţat tot caniculă. Oamenii sunt speriaţi că vor rămane fără hrană pentru animale şi adună toate paiele de pe camp. “În 1987 aduceam paie din Oltenia că să dăm la animale”, îşi aminteşte primarul din Năneşti. Autorităţile vrancene par mai preocupate să scoată lumea la vot duminica viitoare, în urma ordinelor venite de la Guvern, în loc să găsească soluţii pentru declarea ca zone calamitate a localităţilor parjolite de secetă.

De două luni în Vrancea seceta parjoleşte culturile şi îi condamnă pe ţărani la o supravieţuire la limită. Cerealele s-au făcut la mai puţin de jumătate din cantitatea din alţi ani, iar din porumb şi floarea soarelui se mai poate face ceva doar dacă plouă serios în următoarele zile. De la ploile din luna mai, care au provocat distrugeri în judeţ, în Vrancea nu au mai fost decat precipitaţii sporadice, insuficiente pentru a salva culturile de la uscare. Graul a fost cultivat în toamna anului trecut pe aproape 25.000 de hectare. Porumbul este planta care ocupă cea mai mare suprafaţă din judeţ, cu aproximativ 65.000 de hectare. Floarea soarelui este a treia cultură ca pondere, ocupand peste 11.000 de hectare. Pană acum, recoltatul la păioase este aproape de final, iar recoltele la grau sunt puţin peste jumătatea anului trecut, cand erau de 2.600 kg. Potrivit Direcţiei Agricole, la grau producţia medie va fi între 1.500 şi 2.000 kg la hectare. Situaţiile statistice nu au fost încă definitivate, deoarece mai sunt proprietari de suprafeţe mici care nu au terminat recoltatul. “Problema mare nu este la grau, este la prăşitoare, la porumb în primul rand. Sunt soluri care ţin apa mai mult timp şi situaţia este mai bună. În schimb, acolo unde sunt soluri mai nisipoase există posibilitatea să nu se mai facă nimic sau doar 500 – 1.000 kg/ha. Producătorii ar trebui să fie foarte atenţi cand lucrează cu hibrizii şi să aleagă soiurile timpurii”, spune Costică Neaţă, directorul Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Potrivit acestuia, recolta la porumb ar putea fi cam la un sfert în comparaţie cu anul trecut, cand s-a înregistrat o producţie medie de circa patru tone la hectar. “Precipitaţiile de aproximativ 20 de litri care au căzut în jurul Focşaniului în urmă cu cateva zile, o dată de15 litri şi o dată şase litri, au mai prelungit agonia. În partea de sud a judeţului, dacă seceta mai durează zece zile ar trebui declarată starea de calamitate naturală”, a declarat Costică Neaţă.

Porumbul se usucă la Năneşti

În comuna Năneşti sunt 4.900 de hectare de teren arabil, cultivate în cea mai mare parte cu porumb, grau şi floarea soarelui. “Producţia la grau este slabă. Dacă anul trecut a fost de 2.500 – 3.000 kg la hectar, acum a fost de 1.500 kg. La porumb sunt sole unde nu se mai face nimic, s-au uscat plantele. Dacă săptămana aceasta nu plouă, atunci recolta este compromisă”, a declarat primarul Neagu Stoica. Cea mai mare parte din suprafaţa comunei este lucrată de marii arendaşi, iar proprietarii au păstrat doar loturi mici de terenuri. Oamenii spun că nu au mai văzut de decenii o secetă atat de cruntă. “Nu a mai fost o secetă ca asta din 1987, cand eram preşedinte de CAP. Atunci am adus paie din Oltenia ca să dăm la animale. Şi acum este posibil să se usuce totul”, a adăugat primarul din Năneşti. Floarea soarelui se află într-o situaţie ceva mai bună, însă producţia depinde de eventualele precipitaţii din următoarea perioadă.

Trei sferturi din porumb compromis la Garoafa

La Garoafa este o situaţie asemănătoare pe cele 6.200 de hectare de teren arabil. “La grau producţia este sub jumătate faţă de cea de anul trecut. Porumbul este compromis în proporţie de 70%. Pe langă celelalte rele, această secetă a pus capac. Nici hrană pentru animale nu mai este şi este posibil ca oamenii să-şi diminueze efectivele. De cand sunt eu primar, din 1996, nu am văzut o asemenea secetă”, a declarat primarul Gheorghe Maghiaru. Deocamdată, localnicii nu au început să taie sau să-şi vandă animalele pentru că nu mai au hrană pentru acestea, însă este posibil ca în viitorul apropiat să înceapă să scape de ele. Comercianţii de carne sunt cei care profită de regulă de asemenea perioade pentru a găsi animale la preţuri mai mici decat de obicei. Lipsa precipitaţiilor a afectat şi floarea soarelui, iar multe dintre seminţe sunt seci. Comuna Garoafa este cunoscută în primul rand pentru legumele cultivate pe o suprafaţă de aproximativ 700 de hectare. Pentru că rezervele de apă s-au diminuat, autorităţile locale au decis ca apa din Putna destinată irigatului să curgă trei zile în Ivănceşti şi trei zile în Garoana, Făurei, Precistanu. Singurul producător agricol care înfruntă mai uşor seceta, este Agroind Doaga, care  are sistem de irigaţii pentru suprafaţa pe care o exploatează.

Locuitorii Păuneştiului nu mai aruncă paiele

În nordul judeţului seceta a înfluenţat mai puţin producţiile, după cum spune Costică Neaţă, şeful Direcţiei Agricole. De exemplu, la Păuneşti s-a obţinut o cantitate de grau de 2000 – 2500 kg la hectar. La orzoaică recoltele au fost şi mai bune, de aproape 3000 kg/ha. “Eu am 46 de ani şi de cand sunt nu am trăit aşa ceva, două luni în care să nu plouă. A secat apa din fantani la jumătate. Oamenii sunt mulţumiţi de păioase, dar nu ştim dacă la porumb se face ceva. Dacă va continua seceta este posibil să se reducă din efectivele de animale. În anii trecuţi, paiele erau tocate, însă acum pentru că nu mai este mancare sunt stranse şi duse acasă de oameni”, a spus primarul Gheorghe Popa. Comuna are şi o suprafaţă mare de faneaţă, împărţită între locuitori, dar care nu fost exploatată pană acum deoarece locuitorii aveau hrană suficientă pentru animale. Acum, autorităţile locale se gandesc să ia măsuri pentru refacerea faneţelor, care au fost stricate de firmele care exploatează pădurile comunei şi care trec peste suprafeţele respective. Primarul Gheorghe Popa spune că va avea o discuţie cu crescătorii de animale şi cu tăieterii de lemne în acest sens. Din cauza secetei, apa este furnizată cu program locuitorilor din Păuneşti. “Fac un apel către cetăţeni să nu mai folosească apa pentru irigaţii, ci doar pentru uz casnic, adică pentru mancare, spalatul hainelor, pentru animale”, a declarat primarul din Păuneşti, îndemn pe care l-au preluat şi primarii din alte localităţi. (Mihai BOICU)

Plantaţiile de viţă de vie, în pericol

Seceta începe să afecteze şi podgoriile, cu toate că viţa de vie rezistă mult mai bine la lipsa apei. Acum însă, boabele încep să se stafidească deoarece butucii încep să-şi ia din struguri apa de care au nevoie. Suferă şi viţa de vie care a fost plantată în primăvară prin programele de reconversie. Chiar dacă este foarte costisitor, fermierii care au plantat vii în primăvară vor să aducă apă cu cisternele pentru a salva noua cultură de la uscare. În această situaţie sunt zeci de hectare înfiinţate în podgoriile Coteşti, Carligele. “E mare problemă cu apa. Abia avem apă să stropim via. Va trebui să cumpărăm apă, dar de unde nu ştiu”, ne-a spus un podgorean de la Carligele, unde apa este furnizată cu restricţii.

---