Viața satului

Clubul nevestelor de primari care fac mulţi bani din agricultură

Mihai Boicu
15 iul 2012 4241 vizualizări
Viticultura le-a adus anul trecut primarilor din judeţ venituri chiar şi de peste 100.000 de lei u Ştefan Sachin de la Boloteşti a caştigat din salariile de primar 18.000 lei în 2011, iar din vanzarea vinului 30.000 lei, însă soţia l-a întrecut punand deoparte 60.000 de lei u mult mai mult a caştigat soţia edilului de la Slobozia Bradului, 75.000 de lei u la afaceri se pricep şi alte consoarte de primari, cum ar fi cele de la Barseşti, Fitioneşti sau Suraia, care pun bani buni în conturile familiei u ziarul nostru vă spune în numărul de azi cat caştigă primarii din agricultură dar mai ales consoartele lor

Agricultura este un domeniu rentabil pentru mulţi dintre primarii din Vrancea, chiar dacă este cenuşăreasa economiei naţionale. De exemplu, primarul din comuna Slobozia Bradului a avut împreună cu soţia sa venituri de 150.000 din viticultură în 2011. Şi alţi edili au obţinut bani frumoşi din struguri şi vin, vanzarea de cereale, fructe, animale, prestarea de lucrări agricole sau construcţii. În general, venitul anual al primarilor de la ţară în 2011 a variat în jurul sumei de 20.000 de lei, cu care mulţi nu au fost mulţumiţi şi au încercat să-l suplimenteze. Primarii care au caştigat cei mai multi bani din agricultură spun că aceasta este activitatea lor de bază, deoarece funcţiile de la conducerea localităţilor sunt temporare.

După ce pleacă din primărie se urcă pe tractor


Primarul Boloteştiului s-a îmbogăţit anul trecut cu 90.000 lei din viticultură

O treime din primarii din mediul rural nu se bazează doar pe veniturile din primărie, ci şi pe cele din agricultură pentru a trăi mai bine. Din viticultură, cereale sau zootehnie aceştia au caştigat anul trecut chiar şi cateva zeci de mii de lei. Podgoriile s-au dovedit a fi cea mai rentabilă sursă de bani pentru edili care atunci cand îşi lasă treburile primăriei se urcă pe tractor şi se apucă de treabă. Să luăm cazul primarului din Boloteşti. Social – democratul Ştefan Sachin a caştigat anul trecut din salariile de primar 18.000 lei. În schimb din valorificarea vinului a obţinut nu mai puţin de 30.000 lei. Dacă adaugăm încă 60.000 de lei trecuţi în dreptul soţiei, rezultă că viticultura a adus familiei Sachin un caştig de 90.000 lei, adică 20.000 de euro. Ştefan Moscu, primarul PSD din Carligele, s-a orientat şi el către viticultură, mai ales că trăieşte într-o podgorie renumită şi cu tradiţie. Anul trecut a caştigat din munca în agricultură de 75.000 lei, în timpo ce salariul de primar i-a adus un venit doar de 20.160 lei. Noul primar din Dumbrăveni, Valentin Talvăr, fost viceprimar al comunei, a obţinut din vanzarea strugurilor şi subvenţii de la APIA 75.000 lei.

Strugurii, mai bănoşi decat cerealele

Liberalul Valerică Zamfirescu a caştigat din struguri 150.000 lei în 2011

Parcă primarii de la PSD şi PNL s-au consultat între ei, întrucat şi alţii şi-au trecut în declaraţii suma de 75.000 de lei caştigată din viticultură. Liberalul Valerică Zamfirescu, primarul din Slobozia Bradului, a încasat această sumă, la fel ca soţia sa. Şi social – democratul Vasile Zbarciog, primarul din Străoane, a caştigat 75.000 din viile pe care le-a lucrat. Valorificarea cerealelor se pare că nu a fost la fel de bănoasă precum viticultura, cel puţin aşa reiese din declaraţiile de avere. De exemplu, Romeo Vulpe, de la Tănăsoaia, a caştigat anul trecut 30.000 de lei. Liberalul Neculai Ionescu, primarul din Homocea, a încasat din valorificarea produselor agricole şi animale 23.000 de lei, mai puţin decat salariul primit anul trecut, de 28.000 lei. Mai mulţi primari vranceni au primit foarte mulţi bani de la APIA drept subvenţii. Ion Văsuianu, edilul din Negrileşti, a beneficat anul trecut de subvenţii în valoare de 16.700 lei, în timp ce primarul din Andreiaşu de Jos a primit 17.000 lei. Cei mai mulţi bani de la APIA au intrat însă în conturile lui Valerică Zamfirescu, respectiv19.000 de euro şi 13.500 lei.

Primarul din Barseşti le-a luat banii altor primari

Primarul de la Barseşti i-a oferit soţiei dividende de 47.000 de lei

Primarul comunei Barseşti, Costică Harşu, a caştigat anul trecut o mulţime de bani de pe urma firmei sale de construcţii SC Camil Tour Construct. Suma de 47.000 de lei a fost mult mai mare decat remuneraţia din administraţie, 20.000 de lei. Dacă în 2010 firmei lui Costică Hîrşu nu i-a mers foarte bine, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor, anul trecut afacerile fost mai profitabile. Spunem asta deoarece si soţia primarului şi fiul său au încasat fiecare cate 47.000 de lei din dividende. Camil Tour Construct a obţinut în ultimii ani contracte cu alte primării din judeţ, unele conduse de colegi de partid ai primarului Costică Harşu. Emil Tacu, social – democratul care conduce comuna Corbiţa de mai multe mandate, a luat bani din agricultură, dar nu din valorificarea produselor, ci din prestări servicii. Această activitate i-a adus în 2011 un venit de 36.000 lei.

Soţiile se pricep la făcut bani

Primarilor care au caştigat bani din agricultură sau alte afaceri li se adaugă consoartele care s-au dovedit în unele cazuri cel puţin la fel de pricepute. Cu puţin ajutor de la soţii lor din administraţie, care oficial nu se mai ocupă de afaceri. Lăcrămioara Cazacu, soţia primarului din Fitioneşti, a avut anul trecut un venit de nu mai puţin 170.000 lei: 30.000 lei ca administrator de firmă, 85.000 lei din cultivarea viţei de vie şi 55.000 lei din valorificarea produselor viti vinicole. Aproape la fel de pricepută s-a dovedit a fi şi soţia edilului din Suraia, Vasile Grosu. Adriana Grosu a încasat din zootehnice suma de 160.000 lei, în condiţiile în care soţul său a caştigat mai puţin de 30.000 lei. Şi soţia primarului din Tănăsoaia a vandut anul trecut animale în valoare de 15.000 lei anul trecut. Anica Parlogea, soţia primarului comunei Chiojdeni, a avut în 2011 un venit de 18.000 lei, din activităţi de proiectare şi morărit, la fel de mult ca şi jumătatea sa în administraţie.

Salariu de zece ori mai mic decat în privat

Noii edili aleşi în funcţie la alegerile locale din 10 iunie au ales administraţia în locul afacerilor. Foarte probabil, de acestea se vor ocupa soţiile sau alţi membri ai familiilor lor. Sandu Aur, noul primar din Bogheşti, a caştigat anul trecut de peste zece ori mai mult decat salariile încasate de precedesorul său. Raportul veniturilor a fost de 200.000 de lei la 19.500 lei. Nicolae Braicău, ales primar la Ciorăşti, a făcut pasul de la morărit la panificaţie. Şi noii primari din Năruja, Valea Sării sau Urecheşti s-au ocupat pană acum tot cu diverse afaceri. Vasile Chirilă a renunţat la un salariu de 41.000 lei pentru un venit din administraţie la Bilieşti la mai puţin de jumătate. În schimb, soţia sa a caştigat din vanzarea de produse agricole 30.000 lei şi ar putea compensa pierderile produse de schimbarea locului de muncă. În condiţiile în care au trecut de la afaceri ce păreau prospere la o muncă în administraţie mai prost plătită, ne putem întreba ce i-a determinat pe nou veniţii din primărie să schimbe macazul, în afara de intenţia unanimă de a face ceva pentru localităţile lor. În funcţie de cum vor prospera afacerile lor în ultimii ani putem avea şi un răspuns.

Agricultura e de bază căci primăria se poate pierde oricand

Primarul din Slobozia Bradului, Valerică Zamfirescu, spune că lucrează din agricultură din 1990, de cand şi-a cumpărat toate utilajele necesare.”Pentru mine îndeletnicirea de bază e agricultura, nu primăria. Provin dintr-o familie care avea mult teren agricol. Am fost opt fraţi, dar doar doi ne mai ocupăm mai serios de agricultură. Pentru vie am făcut investiţii cu fonduri europene şi am o mică cramă. Am o clientelă formată încă din 1990”, spune primarul Zamfirescu. Liberalul spune că acest an agricol se anunţă a fi unul slab din cauza secetei, care este aproape să compromită culturile de porumb şi floarea soarelui. Mai mult, primarul din Slobozia Bradului spune că şi viile încep să sufere din cauza lipsei apei. Social – democratul Ştefan Sachin lucrează 17 hectare la Boloteşti, de pe urma cărora a caştigat nu mai puţin de 90.000 lei anul trecut. “Am toate viile modernizate şi la mine în vie e ca în casă, adică sunt lucrate aşa cum trebuie., Am numai soiuri, fetească regală, riesling, fetească neagră, muscat ottonel. Am clienţi care mă cunosc şi care vin să cumpere de la mine, de la Alba Iulia, Giurgiu. Dacă munceşti, atunci şi caştigi”, spune primarul Boloteştiului. Cat despre caştigurile aduse de soţii, edilii din judeţ spun că acestea sunt baza afacerilor de vreme ce primăria le ocupă atat de mult timp… (Mihai BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
cristoiu, acum 1977 zile, 9 ore, 37 minute, 59 secunde
bravo relu ai spus un mare adevar,si tot cu aceste ”licori” ia mlasluit pe cei ce lau votat iarasi plus hotiile ce le-a facut cu voturile si iar primar, acum chiar no sa mai faca nimic ptr comuna citeste integral
relu, acum 1977 zile, 11 ore, 32 minute, 10 secunde
La cat a furat de la IVV nevasta-sa,Sachin si-a asigurat traiul pentru trei generatii la tot neamul lui de calici.Vinurile pe care le masluieste "doamna primar"au aceiasi reteta de pe citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.