Viața satului

Costurile îi omoară pe agricultorii vrînceni: au crescut cu 30% faţă de 2010

Mihai Boicu
13 mai 2012 1484 vizualizări
Fie că vorbim de grîu, porumb sau podgorii, toate au un numitor comun: costurile au urcat cu pană la 30% u creşterea preţurilor şi pierderile vor face din 2012 un an agricol foarte dificil

Costurile fermierilor care lucrează terenuri agricole, dar şi ale celor din podgorii au crescut cu pană la 30% în comparaţie cu anul trecut. Seceta din toamna trecută şi gerurile din iarnă le-au diminuat drastic producţiile celor care lucrează terenuri arabile şi viţă de vie. Creşterea preţului la motorină a determinat o majorare în lanţ a preţurilor din agricultură, la care s-au adăugat şi alte costuri mai puţin vizibile. Toate acestea au dus la majorări ale costurilor fermierilor cu procente între 20% şi 30%, ceea ce face ca supravieţuirea în acest an să fie una cu emoţii.

Agricultura costă în 2012 cu 20% - 30% mai mult decît anul trecut, după ce costurile au luat-o razna. Pe de o parte, finalul lui 2011 a fost marcat de o secetă cruntă care a afectat producţia vegetală, în special rapiţa şi graul. Pe de altă parte, preţul motorinei s-a mărit foarte mult şi a dus la o majorare în lanţ a costurilor cu lucrările agricole şi de produse de care au nevoie fermierii. Acestea reprezintă doar cheltuielile principale pe agricultorii trebuie să le suporte, la care s-au adăugat şi alte costuri mai puţin vizile. Rezultatul este o agricultură mult mai scumpă, care nu va putea fi compensată printr-o creştere similară a produselor agricole întrucat Romania se află încă în recesiune, iar putea de cumpărare a romanilor nu şi-a revenit. Judeţul nostru stă prost în acest an atat la culturile vegetale cat şi viticultură. Pierderile produse de secetă la rapiţă, compromisă aproape total şi grau vor fi compensate parţial doar dacă în continuare condiţiile meteorologice vor fi bune, ceea ce nimeni nu poate garanta.

Al treilea an prost pentru vii

Potrivit datelor Direcţiei Agricole, aproape 5.000 de hectare de rapiţă au fost calamitate. În consecinţă, suprafaţa programată pentru culturile de primăvară s-a mărit cu peste 10.000 de hectare, întrucat în locul rapiţei producătorii au cultivat porumb şi floarea soarelui pentru a-şi reduce pierderile. Viticultorii o duc chiar mai rău, deoarece podgoriile judeţului au intrat în al treila an în care au fost afectate de ger, iar situaţia se prezintă mai greu decat anul trecut. Estimările Federaţiei Viticultorilor indică o producţie medie de doar 3.000 kg – 4.000 kg la hectar, mai puţin decat recolta de anul trecut.

Preţuri mai mari şi rapiţă distrusă, 30% costuri suplimentare

Pe cat de bun a fost anul agricol 2010 – 2011, pe atat de prost a început acest an. Rapiţa care a adus caştiguri importante fermierilor a fost calamitată aproape 100%, provocandu-le pierderi foarte mari. La acestea s-au adăugat preţuri mai mari la motorină, sămanţă şi alte costuri suplimentare pe care producătorii trebuie să le suporte. “Rapiţa e distrusă în proporţie de sută la sută pe o suprafaţă de 650 de hectare. În loc de rapiţă am semănat porumb şi floarea soarelui. Pierderile sunt în jur de 10 de miliarde lei vechi. Avem o creştere în jur de 30% a costurilor pe fermă. Pe langă pierderile de rapiţă, costurile cu motorina, îngrăşămintele, seminţele au crescut cu 15% - 20%. Anul acesta chiar nu ştim ce va fi. Graul nu este în regulă, nu a apucat să înfrăţească, nu are densitate mare. Văd o producţie medie de 3.000 kg”, a declarat Vasilică Panfil, unul dintre cei mai mari producători din judeţ, cu o suprafaţă lucrată de aproape 3.000 hectare. “Dacă ne gandim la preţurile inputurilor, avem o creştere a costurilor de producţie pe diferite tipuri de cheltuieli care pot ajunge la 20% - 25% faţă de anul precedent”, recunoaşte situaţia şi şeful Direcţiei Agricole, Costică Neaţă. Costurile înfiinţării culturilor de porumb sunt destul de mari. “Discuitul şi semănatul costă în 1,2 milioane lei vechi fiecare. Pentru arat s-a plătit cam 3 milioane lei vechi pe hectar. Sămanţa a ajuns la 10 lei/kg, adică 2 milioane lei pe hectar”, a spus primarul comunei Măicăneşti, Costel Necula, localitate unde se află o suprafaţă agricolă de 14.000 de hectare.

Rapiţa a fost tranformată în porumb şi floarea soarelui

Potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia Agricolă, în toamna anului trecut s-au însămanţat 5.190 hectare de rapiţă pentru ulei, din care au mai rămas doar 650. Graul a fost însămanţat pe o suprafaţă de 24.930 hectare, din care 150 hectare au fost calamitate. Rezultatul este acela că fermierii au întors culturile şi au semănat floarea soarelui şi porumb. În consecinţă suprafaţa de teren arabil programată pentru a fi semănată cu culturi de primăvară este de 116.643 hectare, în timp ce în anul precedent s-au însămanţat 100.521 hectare. La această dată semănatul nu s-a efectuat în proporţie decat de 40%, însă se observă o creştere a suprafeţelor de porumb, floarea soarelui, dar şi alte culturi. Printre acestea se numără sfecla de zahăr, care nu se regăsea printre intenţiile producătorilor, dar care a fost semănată pe 341 de hectare pană la această dată. Recuperarea într-un procent cat mai mare a pierderilor produse de secetă în toamna anului trecut depinde de precipitaţiile şi temperaturile înregistrate în următoarele luni. “Agricultura este un fel de loterie, dar sperăm să fie un an apropiat de normal, cu ploi în mai şi iunie. În aceste condiţii, ne putem apropia de normal, cu producţii de 80%. Un alt factor important îl reprezintă temperaturile din iunie şi iulie, pentru că la temperaturi de 38 – 40 grade Celsius pot apare alte probleme”, a declarat Costică Neaţă, directorul Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală (DADR) Vrancea.

Muncile la vie costă în plus 2.000 lei

Podgoriile judeţului sunt într-o situaţie mai proastă decat anul trecut din cauza gerurilor de iarnă, în timp ce costurile viticultorilor au crescut foarte mult. Doar muncile de primăvară, însemnnand tăiat, legat, curăţat de curpeni şamd, înseamnă pentru podgoreni o cheltuială între 2.500 lei – 3.000 lei. “Creşterea preţului la motorină a dus la majorarea cu 15% a costurilor lucrărilor tehnologice. Dacă anul trecut substanţele ajungeau la 7 milioane lei vechi pe an, acum ajung la 10 – 12 milioane lei vechi pe an. Efectul va fi o majorare a costului la kilogramul de struguri de la 8.500 lei anul trecut la peste 10.000 în acest an. Cred că dacă în total costurile vor fi de 75 – 80 milioane lei pe un hectar de vie, în timp ce anul trecut au fost în jur de 65 de milioane lei vechi pe hectar”, spune Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Acesta spune că în zona localităţii Vîrteşcoiu, unde are ferma, sunt persoane care nu mai au posibilitatea să-şi lucreze viile. În ultimii ani producţiile au scăzut de la an la din cauza gerurilor. Astfel, în toamna anului 2010 la strugurii de masă se înregistra o producţie medie de 4.889 kg/hectar, iar la cei de vin de 7.310 hg/hectare. Anul trecut, producţia medie la strugurii de masă a fost de 4.865 kg/hectar, iar la cei de vin de 5920 kg/hectar. “În acest an producţia medie va fi de trei – patru tone le hectar”, susţine Toader Manole. Vrancea are vii pe rod în suprafaţă de aproape 25.000 de hectare, la care se adaugă alte aproximativ 2.000 de hectare de vii în pregătire. (Mihai BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.