Viața satului

O treime din afacerile săteşti sînt în Goleşti, Vînători şi Cîmpineanca

Mihai Boicu
23 oct 2011 3488 vizualizări
Cele trei localităţi atrag investitori în special datorită apropierii de Focşani .42 de firme din cele trei comune au fost premiate la ultima ediţie a “Topului firmelor vrîncene” .Investitorii ocolesc mediul rural, chiar dacă aici ar beneficia de anumite facilităţi în ceea ce priveşte taxele şi impozitele Cele mai mari afaceri din mediul rural se dezvoltă lîngă Focşani, în Goleşti, Vînători şi Cîmpineanca. Dintre cele 150 de firme “săteşti” clasate în primele trei locuri la “Topul firmelor” realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vrancea, nu mai puţin de 42 sînt situate în cele trei comune de lîngă municipiul reşedinţă de judeţ. În comune predomină firmele din agricultură, comerţul cu amănuntul, construcţii sau forestier. Cele mai multe societăţi sînt însă microintreprinderi, care nu aduc foarte mulţi bani bugetelor locale.

Veniturile proprii ar trebuie să fie cea mai consistentă componentă a bugetelor localităţilor din mediul rural. Situaţia economică a Romaniei şi, în special, a judeţului nostru a creat însă dependenţă faţă de bugetul central. Cu toate acestea, sînt localităţi pe teritorul cărora se află societăţi comerciale care plătesc sute de mii de lei anual în visteriile lor. Cu aceşti bani, primarii îşi permit să facă mici investiţii sau să supravieţuiască, în condiţiile în care Guvernul alocă foarte puţini bani comunelor care au altă culoare politică decît PDL. Analizînd topul întocmit oamenilor de afaceri realizat de Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Vrancea se poate analiza structura afacerilor care se derulează în mediul rural. În primul rînd, concluzia este că Focşaniul se află în topul preferinţelor, iar cei care lucrează  la sate sînt în special agenţii economici din sectorul agricol. Un exemplu este localitatea Garoafa, condusă de social – democratul Gheorghe Maghiaru. Cu toate că această comună nu este în graţiile actualei puteri, primăria a avut de unde cheltui în acest an cîteva miliarde de lei pentru cîteva mici investiţii, cum ar fi modernizarea şi realizarea unei pieţe pentru producătorii agricoli. Potrivit edilului, suma totală se ridică la 360.000 lei. În cea mai mare parte, banii vin de la Agroind SA Doaga, dar şi de la terenul concesionat pentru amplasarea de centrale eoliene. Agroind a ocupat primul loc la “Activităţi în ferme mici” - întreprinderi mici şi s-a remarcat recent cu faptul că a inaugurat o fermă modernă de vaci, al cărei cost a fost de peste 2 milioane de euro.

La sat se scot bani din agricultură

150 dintre firmele remarcate de CCIA şi aflate în top 3  la categoriile la care au fost înscrise la “Topul firmelor” sînt din rural. Din păcate, deşi numărul pare mare, afacerile derulate sînt de mică anvergură şi nu aduc prea mulţi bani la bugetele locale. Cea mai importantă categorie din mediul rural o reprezintă firmele cu specific agricol, nu neapărat din perspectiva numărului, cît a cifrei de afaceri. Agroind Doaga este un exemplu. De asemenea, la Goleşti îşi desfăşoară activitatea combinatul de creştere a porcilor Premium Porc SRL, cu capital danez, unul dintre agenţii economici importanţi ai judeţului. Societatea de creştere a păsărilor Aviputna SRL este o altă firmă premiată de CCIA care îşi desfăşoară activitatea în Goleşti. De altfel, aceste două firme, alături de Avicola Focşani, contribuie cu circa un sfert din veniturile totale ale comunei, de 1,6 milioane lei. Cîţiva producători de vin îşi au, de asemenea, sediul în comune, cum ar fi Dyonisos Coteşti, care îi aparţine fostului vicepreşedinte al CJ Horia Furtună. Alte societăţi sînt specializate în producţia vegetală şi au suprafeţe întinse de terenuri în judeţ sau lucrează în panificaţie, cum este Moripan Jariştea. În zona de munte a judeţului sînt multe firme care au ca obiect de activitate prelucrarea lemnului. Printre cele premiate de Comera de Comerţ se află şi Bradul SA Tulnici, care îi aparţine fiului fostului primar din Tulnici. Aceasta a ocupat primul loc la categoria activităţi forestiere, intreprinderi mijlocii.

Afaceri “micro” în comune

Firmele din mediul rural care învîrt mulţi bani sînt puţine, iar cele mai multe se concentreză în jurul Focşaniului. În rest, cele mai multe dintre societăţile care s-au remarcat în 2010 sînt microîntreprinderi care se ocupă cu comerţul cu amănuntul sau construcţii. Practic, vorbim de micile magazine sau baruri care se întîlnesc peste totul în mediul rural şi care nu au cum să aducă sume importante la bugetele locale pentru că au cifre de afaceri mici. Lor li se alătură agenţii economici din domeniul construcţiilor, în fapt în foarte multe cazuri mici meseriaşi care s-au întors din Italia şi care şi-au încercat norocul în Vrancea. Aproape toţi lucrează, potrivit evidenţelor de la Ministerul Finanţelor, cu doar 1 – 2 angajaţi, dar sînt şi care au personal mai numeros. Printre societăţile premiate de CCIA se numără Acvifer SRL, din Tătăranu, care a ocupat locul 3 la categoria construcţii – microîntreprinderi. La “Lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti” s-au remarcat Copacart Edil SRL Jariştea şi Kappa Construct SA Pufeşti, care au locupat locul 2, respectiv 3 la microintreprinderi. La intreprinderi mici prima poziţia a fost deţinută de Construct Edil SRL Cîmpineanca. De exemplu, Copacart Edil a avut anul trecut o cifră de afaceri de 289.309 lei, iar profitul net s-a ridicat la doar 5.767 lei. În schimb, Construct Edil a avut o cifră de afaceri de peste 2 milioane de lei, iar profitul net a fost de aproape 60.000 lei.

Focşaniul atrage cele mai mari afaceri

Harta afacerilor din rural poate caracterizată pe scurt, astfel: cele mai multe şi mai mari afaceri se concentrează în jurul Focşaniului, în comunele Goleşti, Cîmpineanca şi Vînători. Aceste localităţi au în top 3 firme premiate de CCIA la “Topul firmelor” nu mai puţin de 42 de agenţi economici, din care 20 se află doar în Goleşti. Domeniile de activitate sînt diversificate, deoarece criteriul a fost apropierea de Focşani. Pe lîngă agricultură, firmele din cele trei comune se ocupă şi cu construcţii sau servicii. De exemplu, la Vînători funcţionează două societăţi care au obiectiv de activitate colectare deşeurilor şi care au fost premiate de Camera de Comerţ, dar numărul acestora este mai mare. La Cîmpineanca îşi are sediul şi Deep Serv 2000 SRL, specializată în servicii de curăţenie. “Aportul firmelor la bugetul local este destul de important, în special de la Sibarex şi două combinate viticole. Circa 20 – 30% din venituri provin de la societăţi comerciale, adică 3 – 4 miliarde lei vechi. Este o sumă importantă, dar nu şi suficientă”, a declarat primarul Ştefan Paraschiv. Edilul spune că avantajele comunei sînt distanţa mică de Focşani, condiţiile de mediu mai puţin restrictive, forţa de muncă, dar şi sprijinul autorităţilor locale. În topul realizat de CCIA aproape fiecare localitate a fost reprezentată de cel puţin un agent economic, din care 53 în primele trei locuri. Comunele care stau mai bine din acest punct de vedere sînt Suraia, Coteşti, Milcovul, Vidra, Jariştea sau Tulnici.

Terenurile aduc bani primăriilor

Comuna Vînători este privilegiată din cauza apropierii de Focşani, ceea ce a atras foarte mulţi agenţi economici, din care 12 au intrat în topul realizat de Camera de Comerţ. Primarul Gheorghe Macovei spune însă că potenţialul localităţii este mult mai mare. “Pînă acum au fost doar investitori autohtoni, foarte puţini care vin afara comunei. Voi încerca să aduc în viitor investitori cu un rulaj mult mai mare. Deja avem discuţii cu mai mulţi agenţi economici şi cred că anul viitor vom avea în top mai multe firme”, a declarat primarul comunei. Gheorghe Macovei spune că unul dintre atuu-rile comunei îl reprezintă terenurile din domeniul public şi privat, care pot fi concesionate firmelor. Doar din concesiunile către agenţii economici primăria cîştigă în jur de 400.000 lei, la care se adaugă încă pe atît din impozite pe terenuri şi clădiri. Comuna Garoafa este “salvată” de o concesiune pentru terenuri, Agroind Doaga, dar şi Veritas Panciu, care are circa 200 de hectare pe raza comunei. “Chiar dacă concesionez terenuri cu titlu gratuit, recuperez aceşti bani foarte repede din impozitele pe terenuri şi clădiri”, a spus primarul Maghiaru. În Măicăneşti principalele venituri locale vin din impozitarea celor 2.000 de hectare concesionate către mai mulţi agenţi economici. “Încasăm în jur de 400.000 de lei. Marele avantaj este că vin toţi odată şi putem face ceva, nu-i mai luăm de la fiecare om în parte”, a declarat primarul Costel Necula. Localitatea este reprezentată în topul realizat de CCIA de firma Agroserv Grig SRL. Concluzia care se poate atrage din tipul afacerilor derulate şi repartiţia acestora pe localităţi este aceea ca potenţialul economic al judeţului se concentrează în Focşani şi în cîteva localităţi din jur. Oamenii de afaceri sînt interesaţi de accesul rapid la informaţii şi infrastructură, dar şi de faptul că potenţialul financiar al municipiului este mai mare decît în restul judeţului. În mediul rural cele mai importante sînt afacerile din agricultură şi domeniul forestier, în timp ce din punct de vedere numeric predomină comerţul cu amănuntul. (Mihai BOICU)

Firmele premiate din Goleşti, Cîmpineanca şi Vînători

Goleşti – Premium Porc SRL, Aviputna SRL, Agricola Prod SRL, International Trafic Import – Export SRL, Diaflor 99 SRL, Premium Porc Feed SRL, Gene Impex SRL, Premium Construction SRL, Conbeta SRL, Valcom Construct SRL, Prometec SRL, Prair SRL, G.L.X. Conf SRL, K.R.A.Y. SRL, DMG Poliplast SRL, Cirast SRL, Fin Invest International SRL, Vranco Lemn SRL, V.F.V. Cont SRL, Auto Schumacher SRL


Cîmpineanca – MTR Enoprod SRL, Sibarex SA, Construct Edil SRL, A-lex-as Consult Cons SRL, Business Expert SRL, Doras Prodcom SRL, Nis Prod SRL, Tehnostar Focşani SRL, Proliv SRL, Deep Serv 2000 SRL


Vînători – Univers Nord SRL, Klyma Klim SRL, Prodecom SRL, Fanstef Construct SRL, Vaspet SRL, Arc Mode SRL, Ideal Proiect Arhitecture &Engineering SRL, Rompeisaj SRL, Eco-X SRL, Gemina Servexim SRL, Total Service 2001 SRL, Ecosistem SRL


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.