Viața satului

Bilanţul agriculturii: Viticultura- bine, producţia vegetală - foarte bine

Mihai Boicu
16 oct 2011 2085 vizualizări
Podgoriile judeţului au produs în această toamnă 125.273 de tone de struguri, adică o medie de 5,6 tone la hectar u dacă producţia a fost slabă, vinul va fi de calitate u la producţia vegetală, lucrurile au stat mult mai bine, deoarece recoltele au fost mari, de calitate şi s-au vîndut la preţuri bune

Viticultura vrînceană a produs puţini struguri, dar de calitate. Din acest motiv, preţurile s-au ridicat la peste 2 lei/kg, ceea ce compensează cît de cît producţia slabă. Cele 22.107 hectare de vie au produs în total 125.273 de tone de struguri. La producţia vegetală lucrurile au stat mult mai bine, deoarece agricultorii au reuşit să obţină producţii mari şi de calitate. De asemenea, preţurile pe această piaţă sînt bune. În schimb, viitorul an agricol a început sub auspicii proaste, deoarece seceta a afectat culturile, în special rapiţa, unde întreaga suprafaţă este pusă sub semnul întrebării. În plus, costurile lucrărilor s-au dublat. 

Agricultura vrînceană a ajuns la ora bilanţului şi se poate spune că anul acesta a fost în general bun. Unii agricultori şi-au frecat mîinile de bucurie, alţii au plîns că rezultatele nu au fost cele pe care le aşteptau. La producţia vegetală producătorii mai întîi s-au bucurat că au avut cele mai bune recolte din ultimii ani, după care s-au confruntat cu o secetă cruntă înaintea ploilor din această perioadă. Vrancea este cunoscută drept cel mai mare bazin viticol al ţării, astfel încît podgoriile ocupă cel mai important loc în agricultura judeţului. În acest an, potrivit datelor Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea, strugurii s-au recoltat de pe o suprafaţă de 22.017 hectare, din care pe 4.889 hectare au fost struguri de masă, iar diferenţa a fost reprezentată de struguri de vin. Producţia medie a fost de 5.920 kg la hectar la strugurii de vin, mai mică decît în anul precedent, iar la strugurii de masă a fost de 4.865 kg. În compensaţie, preţurile obţinute au fost mai mari şi au ajuns şi la peste 2 lei/kg spre sfîrşitul perioadei de recoltare. “A fost un an slab ca producţie, dar bun din punct de vedere al valorificării. Strugurii s-au vîndut chiar şi cu 2,2 – 2,3 lei kilogramul”, a declarat Costică Neaţă, directorul DADR. “Îmbucurător este faptul că au crescut preţurile la struguri. Şi la vin preţul a crescut la 3 lei/l. Chiar dacă producţiile obţinute au fost mici, costurile de producţie au fost acoperite şi viile vor putea fi lucrate anul viitor”, a spus Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Marii procesatori au încercat în acest an să dicteze preţurile, însă nu au reuşit. În timp ce la ei preţurile au început de la aproximativ 0,7 lei, pe piaţa liberă oferta mică de struguri a ridicat preţul acestora. Dacă la început s-au vîndut cu 1 leu, sumă insuficientă pentru recuperarea costurilor de producţie, la puţin timp după începerea recoltatului, preţul a crescut la 1,2 lei, a urcat la 1,5 lei şi a ajuns la final chiar la peste 2 lei.

Cresc preţurile, dar şi tentaţia de a “înmulţi” vinul

Strugurii de o calitate foarte bună vor face ca producţia de vin din Vrancea să fie de o calitate ridicată. Pe de altă parte, cantitatea mică existentă piaţă va determina şi o creştere a preţurilor. Aceasta este însă partea plină a paharului. Specialiştii se aşteaptă ca producţia mică de vinuri să determine şi o creştere a încercărilor de a introduce pe piaţă vinuri falsficate sau de o calitate slabă. Comportamentul marilor producători de vinuri este foarte interesant în acest context. Surse din piaţă afirmă că interesul acestora a fost să acrediteze ideea că recolta de struguri este mai bogată decît în realitate, mai ales că nu au reuşit să achiziţioneze mai nimic de la podgoreni. În acest fel s-ar “acoperi” cantităţile mari de vinuri fabricate de firmele respective. De asemenea, un semn de întrebare este de ce unii producători au încercat să achiziţioneze struguri în condiţiile în care au suprafeţe foarte mari de viţă de vie. Potrivit informaţiilor noastre, unele dintre aceste vii nu au fost foarte bine lucrate, iar recoltele au fost foarte slabe. Din acest motiv, în Vrancea se fac provizii de vin vrac din Spania, care este foarte ieftin, pentru perioada sărbătorilor de iarnă, atunci cînd se fac cele mai mari vînzări. Cert este că, lăsînd la o parte aceste probleme, toţi se aşteaptă la o creştere a preţurilor. Micii podgoreni care fac vin natural şi-au fixat deja ca prag inferior suma de 3 lei. La rîndul lor, marii producători se aşteaptă la creşteri de preţuri în vara anului viitor, atunci cînd stocurile de vin se vor epuiza.

Producţia vegetală a avut totul: cantitate, calitate, preţ

Spre deosebire de viticultură, la producţia vegetală s-au înregistrat cele mai bune rezultate din ultimii ani, deoarece recoltele au fost foarte bune atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ. Mai mult, preţurile de pe piaţă sînt destul de ridicate şi se pare că vor creşte în continuare din cauza cererii pe piaţa externă. Cîştig de cauză vor obţine îndeosebi cei care au capacităţi proprii de stocare, care îşi pot permite să aştepte pînă atunci cînd vor obţine cel mai bun preţ. În acest an, grîul a fost recoltat de pe o suprafaţă de 25.110 hectare, iar producţia medie a fost de 2.672 kg/ha. “Preţul la ora actuală este de 7.500 lei vechi pentru 1 kg pentru cantităţi mici, iar dacă este vorba de cantităţi mari, de cei care vor să cumpere toată producţia, urcă şi la 9.000 lei vechi”, a susţinut directorul DADR, Costică Neaţă. Potrivit acestuia, marii producători agricoli din judeţ au obţinut producţii chiar şi de 6 tone de grîu la hectar, însă media a fost trasă în joc de cei cu suprafeţe mici, care au avut recolte mult mai slabe.

Biocombustibilul creşte cererea

Rapiţa a fost o cultură foarte profitabilă în acest an, cu o producţie de 2.270 kg/ha şi o suprafaţă totală cultivată de 7.331 hectare. Preţul mediu a variat în jurul sumei de 1,7 – 1, 8 lei/kg. Porumbul ocupă cea mai mare suprafaţă dintre culturile din judeţ, întinzîndu-se pe 61.430 hectare. Pînă la data de 12 octombrie, cînd s-a realizat ultima situaţie statistică a DADR, recolta fusese culeasă pe 58.370 hectare, producţia medie ridicîndu-se la 4.475 kg/ha. Directorul Direcţiei Agricole, Costică Neaţă, spune că preţul la această oră este de 0,75 lei/kg. Floarea soarelui s-a recoltat în totalitate de pe suprafaţa de 9.187 hectare, iar producţia medie la hectare a fost de 1.750 kg. Rezultatele au fost ceva mai slabe decît cele estimate de oficialităţi, respectiv 2.180 kg/ha. De altfel, şi la alte culturi producţiile medii au fost cele mai mici decît cele anticipate, chiar dacă anul agricol a fost unul bun. Astfel, la grîu media a fost mai mică cu 300 kg decît cea preconizată. În schimb, la rapiţă, rezultatul final a fost mai mare cu 200 kg/ha. Orzoaica de toamnă a înregistrat cea mai mare diferenţă faţă de prognoză, respectiv 3.850 kg/ha comparativ cu 2.150 ha/hectar. “Exploataţiile agricole devin mai rentabile pentru că există desfacere pe o piaţă în creştere pentru biocombustibi”, a adăugat şeful Direcţiei Agricole. Producătorii care îşi valorifică producţia pe pieţele externe au obţinut cei mai muţi bani, atît la rapiţă, cît şi la grîu. 

Seceta strică planurile pentru 2012

Perspectivele pentru viitorul an agricol nu sînt cele mai mai bune, din cauza secetei din ultimele două luni şi a absenţei sistemelor de irigaţii. Cea mai afectată a fost chiar rapiţa, unde, din cauza terenului tare, nu s-a reuşit semănarea decît a 5.190 hectare, faţă de programul de 7.400 de hectare. În pofida ploilor din ultimele zile o parte din cultură este pierdută, iar pentru restul rezultatele depinde de cît de cald sau frig va fi. “Cultivitorii aşteaptă efectele ploilor pentru a vedea dacă răsare rapiţa. Temperaturile ar trebui să fie de 7 -8 grade şi să se menţină pe o perioadă de 10 – 12 zile, pentru ca rapiţa să ajungă la 4 – 6 frunze pentru a intra pregătită în iarnă. Anul acesta rapiţa s-a semănat chiar în perioada optimă 20 august – 20 septembrie”, a declarat Alexe Cristea, şeful Serviciului Implementare din cadrul DADR Vrancea. În cazul în care producătorii decid să cultive altceva, vor pierde costurile lucrărilor de semănat şi sămînţa, întrucît pregătirea terenurilor rămîne valabilă. Seceta şi-a spus cuvîntul şi la grîu, deoarece din cauza terenului tare ca piatra lucrările s-au făcut cu mare greutate şi cu costuri mari, chiar duble sau triple. Din acest motiv, pînă la 12 octombrie s-au efecutat arături pe 21.100 hectare de terenuri din totalul de 37.615 hectare pentru însămînţările de toamnă. Cea mai mare suprafaţă este ocupată de grîu şi secară, 27.550 hectare, din care pînă acum s-a semănat jumătate. “Sînt foarte multe lucruri care trebuie făcute pentru a menţine stabilitatea producţiei de anul acesta. Sistemele de irigaţii sînt cele mai importante”, a spus Costică Neaţă, directorul DADR. Finalizarea lucrărilor la canalul Siret – Bărăgan ar rezolva mare parte din problemele puse de secetă, însă este destul de puţin probabil ca guvernanţii să aloce în viitorul apropiat fonduri pentru finalizarea investiţiei. (Mihai BOICU)

Recoltele obtinute in acest an    
Cultura    Program    Realizat
Griu (ha)    25.110    25.510
Productie medie (kg/ha)    2.972    2.672
Productie totala (tone)    74.626,92    68.162,72
Rapita (ha)    7.331    7.331
Productie medie (kg/ha)    2.070    2.270
Productie totala (tone)    15.175,17    16.641,37
Floarea soarelui (ha)    9.187    9.187
Productie medie (kg/ha)    2.180    1.750
Productie totala (tone)    20.028    16.077
Porumb (ha)    61.430    58.370
Productie medie (kg/ha)    4.745    4.745
Productie totala (tone)    291.485    276.695
Struguri masa (ha)    4.889    4.889
Productie medie (kg/ha)    4.865    4.865
Productie totala (tone)    23.785    23.785
Struguri vin (ha)    17.128    17.128
Productie medie (kg/ha)    5.920    5.920
Productie totala (tone)    101.398    101.398


Stadiul lucrarilor pentru anul viitor   
Lucrari     Program     Realizat
Eliberat teren (ha)    72.017    64.815
Araturi pentru toamna(ha)    37.615    21.100
Semanat rapita (ha)    7.400    5.190
Semanat griu si secara (ha)    27.550    13.780
Semanat triticale (ha)    200    150
Semanat orz (ha)    1.600    1.380
Semanat orzoaica (ha)    60    60
Semanat legume (ha)    225    100
Semanat plante nutret (ha)    580    0
Araturi primavara (ha)    110.341    5.500


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
dani, acum 2251 zile, 18 ore, 38 minute, 41 secunde
Mai sa fie, s-a trezit din adomire don Costica N(atafl)eata, acum cind s-a schimbat prefectul. Vad ca acum a descoperit ,,coada la pruna si mersul pe jos" si ne arata relatia dintre productia citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.