Producătorii agricoli au pus acatiste pentru ploaie
Chiar dacă meteorologii au anunţat precipitaţii începînd din acest week-end, producătorii agricoli din judeţ nu îşi mai pot scoate “pîrleala” decît în mică parte. Bilanţul secetei se traduce în pierderi de milioane de lei pînă acum, după ce o parte din cultura rapiţei a fost compromisă total. Dacă nu plouă suficient în următoarele zile, toată rapiţa va avea aceeaşi soartă, iar pierderile fermierilor vor fi foarte mari. Grîul, orzul şi alte culturi de toamnă mai au încă şanse de salvare. Din cauza secetei însă costurile de pregătire a terenurilor pentru însămînţare s-a dublat sau chiar triplat. Fermierii au pierdut în această toamnă ceea ce au cîştigat în vară ca urmare a unui agricol foarte bun.
Seceta prelungită din această toamnă a provocat pierderi foarte mari fermierilor vrînceni. Recolta de rapiţă este compromisă aproape în totalitate, în timp ce pentru restul culturilor de toamnă mai există şanse de salvare. Foarte mulţi fermieri vrînceni au mizat şi pentru anul viitor pe rapiţă, motivaţi de preţurile bune obţinute în ultimii ani. Potrivit unor prime estimări, producătorii au semănat în acest an o suprafaţă similară celei de anul trecut, adică în jur de 7.000 – 8.000 de hectare. Pentru unii dintre ei există speranţe pentru salvarea investiţiilor făcute dacă la acest sfîrşit de săptămînă va ploua, aşa cum preconizează meteorologii. În schimb, în cazul altora recolta anului viitor este compromisă iremediabil. Şi nu vorbim de suprafeţe mici, ci de sute de hectare semănate de fiecare dintre producătorii importanţi. Vasilică Panfil a cultivat nu mai puţin de 700 de hectare de rapiţă şi speră că va ploua în următoarele zile pentru a mai salva ceva. “Cred că o să întorc cultura dacă nu plouă în acest week-end, pentru că nu mai are şanse. Dacă plouă peste o săptămînă două atunci rapiţa intră mică în iarnă şi nu poate rezista. Chiar dacă va ploua peste cîteva zile, este nevoie de o cantitate de minim 15 l/mp de apă pentru a salva rapiţa”, a declarat Vasilică Panfil. Constantin Bazon, un alt producător important din judeţ, spune că rapiţa cultivată pe 600 de hectare este compromisă în totalitate. “Am fost afectat îngrozitor de secetă, am aruncat 20 de milioane de lei vechi pe hectarul de rapiţă. Meteorologii au spus că în septembrie vor fi precipitaţii peste media anuală şi am luat decizii în consecinţă. Acum recolta de rapiţă este compromisă toată şi nu mai poate fi salvată nici dacă plouă. Tot ceea ce am realizat anul acesta am pierdut prin deciziile luate”, a spus Constantin Bazon. Producătorul agricol afirmă că după rapiţă nu se poate cultiva grîu şi aşteaptă primăvara pentru a vedea ce se mai poate semăna.
Costurile lucrărilor s-au dublat
Costică Neaţă, directorul Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), recunoaşte situaţia dificilă în care se află agricultura locală, însă speră că va ploua. “Rapiţa este semănată şi afectată de secetă. Grîul urmează să se semene şi nu este compromis. Orz s-a semănat pînă acum şi nu este afectat”, a făcut inventarul Costică Neaţă. Din păcate, seceta creşte foarte mult costul lucrărilor agricole. Unii fermieri nu au putut să are terenul tare ca piatra şi atunci au discuit terenurile de două ori pentru a sfărîma cît de cît bulgării şi a putea să se semene ceva. “Costurile pregătirii terenurilor pentru grîu sînt duble, dacă nu chiar triple. Se consumă mai multă motorină, iar toate utilajele se uzează mult mai repede din cauza pămîntului tare”, a declarat Vasilică Panfil. Toate aceste costuri suplimentare îşi vor pune amprenta asupra costurilor culturilor de anul viitor şi vor afecta veniturile agricultorilor. Situaţia ar putea să nu fie totuşi atît de gravă pentru fermieri în cazul în care seceta va afecta şi alte ţări, iar atunci preţurile vor fi ridicate din cauza cererii mari.
Unde sînt sistemele de irigaţii
Agricultura vrînceană, la fel ca şi cea de la nivel naţional, ar fi avut mult mai puţin de suferit dacă ar fi existat sisteme de irigaţii. Acestea au fost distruse în ultimele două decenii, iar la ora actuală foarte puţine terenuri mai au asemenea instalaţii funcţionale. În ultimele zile a reapărut în discuţie tema finalizării canalului Siret – Bărăgan, care ar fi putut salva agricultura de seceta prelungită dacă ar fi fost funcţional. (Mihai BOICU)
Structura suprafeţelor agricole în 2010
Grîu comun de toamnă - 94.966 hectare
Grîu comun de primăvară - 27.273 hectare
Orz – 1499 hectare
Rapiţă - 8.175 hectare
Floarea soarelui – 7.012 hectare
Porumb – 57.640 hectare
